Realizarea unui parc nou in Sectorul 4

Există numeroase prevederi legale privind importanța spațiilor verzi din interiorul localităților iar impactul lor asupra calității vieții este evident. Cu toate acestea, autoritățile ignoră rolul lor de a veghea la binele public și încurajează ”dezvoltarea imobiliară” ce face orașul de nelocuit.

Constituția României garantează dreptul cetățenilor la un mediu sănătos (Art. 35):
(1) Statul recunoaște dreptul oricarei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurator.

Conform art. 71 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 114/2007, autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013 (Media Bucureștiului este de 23 mp, sub norma legală). În plus față de norma europeană transpusă de Guvern, Organizația Mondială a sănătății recomanda chiar 50 mp/locuitor.

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, vine cu prevederi specifice:
art. 2 – Statul recunoaște dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbusti, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare.
art. 18 (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor privind spațiile verzi.

Potrivit sondajului Comitetului European al Regiunilor “Reflectând asupra Europei” (2016), în România preocuparea pentru problemele de mediu este pe locul patru, la foarte mică distanță de primele trei (mobilitatea și transportul public, politicile pentru tineret, șomajul). Conform raportului Comisiei Europene “Calitatea vieții în orașele europene 2015”, peste jumătate din cetățenii Bucureștiului sunt nemultumiți de calitatea transportului public, a serviciilor medicale, a facilităților pentru educație, de starea drumurilor și clădirilor. În același timp, 75% dintre locuitorii Capitalei sunt nemultumiți de calitatea aerului.

Aerul curat, spațiile verzi și dezvoltarea durabilă sunt premisele unui oras sănătos – conceptul echilibrului antropic în raport cu natura este unul dintre principiile urbanismului modern. Rolul și beneficiile spațiilor verzi sunt binecunoscute. Din punct de vedere ecologic, reduc efectele negative ale temperaturilor crescute și schimbărilor climatice, îmbunătățesc calitatea aerului, reduc riscul de inundații, cresc calitatea apei și reduc poluarea fonica. Beneficiile sociale, simbolice și economice sunt prezentate mai pe larg în “Ghidul de bună practică pentru administrarea spațiilor verzi” elaborat de asociația Peisagistilor din România și nu sunt deloc de ignorat.

Conform raportului APM Bucuresti pe anul 2016, situația spațiilor verzi se prezintă astfel:

SECTOR	SPAȚII VERZI IZOLATE (aliniamente, de condominiu, aferente institutiilor etc.)	PARCURI	PĂDURE	TOTAL	TOTAL MP / LOC
1	905,5	183,7	668,4	1.757,7	77,19
2	347,8	96,2	–	444,0	12,43
3	514,8	134,9	–	649,7	16,27
4	464,9	169,3	–	634,2	21,12
5	331,2	38,4	–	369,6	12,8
6	610,0	47,0	–	657,0	17,71
TOTAL	3.174,1	669,6	668,4	4.512,2	23,21

Trebuie avut în vedere că raportul citează date din 2011, de la finalizarea Registrului Verde al Municipiului București. Până la actualizarea cadastrului verde nu se poate face o analiză a evoluției pe ultimii ani și nu putem afla cifrele actuale. Din păcate, cel mai probabil acestea au scăzut, deci suntem și mai mult sub pragul legal.
Conform datelor de mai sus,  avem 1,7 milioane arbori, dintre care 194.000 în pădure. Reiese că media pe București este de 0,88 arbori/locuitor, față de recomandarea  UE de 3 arbori pe cap de locuitor.
Devin lesne de înțeles preocuparea pentru mediu și nemulțumirile privind calitatea aerului.

Ca fapt divers, Planului Integrat pentru Calitatea Aerului (PICA), aprobat prin HCGMB nr. 325/14.06.2018, cuprinde măsuri precum:

• stimularea utilizarii transportului nepoluant (biciclete, vehicule electrice/hibride, vehicule cu biocombustibil);
• stimularea înlocuirii combustibililor solizi pentru încălzirea rezidențială;
• conservarea, ameliorarea şi extinderea spațiilor verzi publice;
• extinderea suprafețelor de spații verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene;

dar nu include statistici actualizate privind suprafețele verzi existente și câte hectare ar trebui amenajate ca atare pentru a îndeplini obligațiile legale.

Prin Hotărarea nr. 443/26.07.2018 Consiliul General a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru zona de sud a Sectorului 4, care prevede numai 115 hectare de spații verzi, în cea mai mare parte culoare de protecție față de infrastructura tehnică (V5) și păduri și plantații forestiere (V7), o suprafață acoperitoare pentru 45.000 locuitori, mai puțin decât trăiesc deja în zonă. Planul urbanistic propune densificarea zonei (50.000 apartamente suplimentare, deci aprox. 150.000 locuitori suplimentari), dar nu rezervă nicio suprafață considerabilă de teren pentru realizarea unui parc nou.

Pe langa calitatea aerului, și rolul de agrement va avea de suferit: locuitorii noilor cartiere rezidențiale vor trebui să se deplaseze de la marginea orașului către parcurile din centru: Carol, Tineretului, Lumea Copiilor, Orășelul Copiilor (Parcul Natural Văcărești, ca rezervație naturală, se pretează unui număr mai redus de vizitatori). Cel mai probabil ar face-o cu mașina, ceea ce înseamnă trafic, poluare, nervi. Ideal ar fi ca toți cetățenii să aibă la 15 minute de mers pe jos un spațiu verde.

Bilanțul teritorial arată că există 32% teren liber de construcții, iar modificările aduse anul acesta Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica, art. 2 (1) k), permit exproprierea pentru realizarea de spații verzi.