Bucureștiul are nevoie și de imagine

Proiectul USR privind înființarea Comisiei de Imagine Urbana pe lângă Direcția de Urbanism a Primăriei Municipiului București, pentru că nu e suficient să ai blocuri reabilitate, contează și aspectul urban general al orașului

Proiectul de hotărâre urmărește crearea unei imagini urbane coerente și prezervarea valorilor arhitecturale și estetice ale zonei centrale a Municipiului București, prin înființarea Comisiei de Imagine Urbană pe lângă Direcția de Urbanism a Primăriei Municipiului București.

Peisajul urban influențează în mod direct calitatea vieții urbane și comportamentul social. Un peisaj urban coerent crește valoarea de piața a imobilelor, crește interesul turistic, crează locuri de muncă, diminuează acțiunile de vandalizare, contribuie la creșterea coeziunii sociale și aduce mai mulți bani la bugetul local.

Starea fațadelor este deplorabilă în tot orașul, în special în zonele construite protejate, care în multe cazuri sunt marcate de degradare fizică, alterare prin intervenții nepotrivite și dezvoltare imobiliară necontrolată.

Un factor care a dus la actuala situație de criză a imaginii urbane a Bucureștiului o reprezintă interpretarea eronată a Legii 50/1991 prin care se exceptează de la autorizare modificări care aduc atingere formei arhitecturale și peisajului cultural: reabilitări termice, închidere de balcoane și de goluri pe fațadă, amenajări exterioare, mobilier urban.

Actuala procedură de analiză a documentației de autorizare nu conține o evaluare calitativă a impactului asupra imaginii și peisajului urban. În plus, Comisia Tehnică pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism nu evaluează impactul asupra peisajului și imaginii urbane, analizând proiectele de urbanism, nu proiectele de arhitectură.

Semnale de alarma

2014

International Council on Monuments and Sites a emis o alertă în 2014, adresată autorităților române referitoare la starea deplorabilă a patrimoniului construit al Bucureștiului:
„Preocupați de degradarea patrimoniului arhitectural al Bucureștiului prin demolări, abandonarea clădirilor istorice, dezvoltarea urbană nesustenabilă și măsuri nepotrivite de reabilitare, ICOMOS solicită autorităților românești, printre altele, sa oprească distrugerile și demolările, și iși oferă sprijinul pentru elaborarea de strategii locale de protejare a patrimoniului arhitectural al Bucureștiului prin intermediul conservării integrate (…….)”

2015

În 2015 București a fost inclus pe lista World Monument Funds Watch a celor mai periclitate centre istorice din lume. În opinia experților internaționali, identitatea istorică și culturală a Bucureștiului este amenințată de lipsa unei abordări coerente a administrației locale în zonele construite protejate:
„Capitala României se confruntă cu o criză. Patrimoniul său arhitectural, cu mare valoare istorică, culturală, identitară, este amenințat cu dispariția din cauza demolărilor și abandonului imobilelor istorice, dezvoltării imobiliare necontrolate și reabilitărilor inadecvate.”

2016

Raportul pentru București 2016, elaborat de Ordinul Arhitecților din România, filiala București subliniază:
„Desi Legea publicității nr. 185/2013 prevede eliminarea tuturor panourilor până cel târziu la data de 1 decembrie 2015, legea s-a dovedit inoperantă (nu s-a pus în aplicare).” „Reabilitarea termică a locuințelor colective reprezintă o acțiune încă discutabilă din cauza (…) denaturării stilistice a construcțiilor de patrimoniu din cauza intervențiilor inadecvate”.

Spre deosebire de alte primării, Cluj, Baia Mare, Oradea, Timișoara, care au înființat comisii de estetică urbană, Municipiul București nu are o structură dedicată prezervării și îmbunătățirii imaginii peisajului urban.