– analiza cu grafice, în format .pdf –
Pentru că un rău nu vine niciodată singur, după ce vor acorda aproape 174 milioane de euro companiilor personale ale doamnei primar, prin majorări de capital şi împrumuturi, va avea loc şi o rectificare bugetară. Vorbim de cea de a şasea rectificare unde, precum vom observa, se vor tăia sume importante de bani de la sănătate, învăţământ sau infrastructură rutieră.
În graficele din documentul pdf se pot vedea tăierile totale de bani de la instituţile publice din subordinea primăriei plus bugetul local. Aşa cum se vede, se vor tăia bani de peste tot şi se va aloca cea mai mare sumă fondului de rezervă (alte servicii publice generale: peste 300 milioane lei) sau energiei termice (aproape 192 milioane lei din care 151 milioane în plus pentru cheltuieli de capital). Per total, cea mai mare sumă de bani se va tăia de la sănătate, 164 milioane lei, urmată îndeaproape de transporturi cu 140 milioane lei şi cultură, recreere şi religie cu 139 milioane lei. Atenţie însă, deşi am fi tentaţi să spunem că toate concertele şi spectacolele pe bani publici vor primi mai puţini bani, având în vedere că bugetul scade cu 139 milioane, rectificarea negativă este dată de scăderea cheltuielilor curente, adică bunuri şi servicii, cheltuieli de personal sau alte cheltuieli. „Show must go on” iar bâlciurile vor fi date în continuare de doamna primar cu menţiunea că acum vor intra în joc şi companiile municipale, de această dată. Mai departe vom aborda pe scurt, fiecare categorie de cheltuieli în parte.
Autorităţile publice şi acţiunile externe (primăria, instituţile şi direcţile de specialitate) vor avea o scădere de 58 milioane lei, din care jumătate sunt cheltuielile de personal şi cealaltă jumătate cheltuielile cu bunuri şi servicii. De la 311 milioane lei, bugetul va fi redus până la aproximativ 253 de milioane lei. Ce merită menţionat aici este că suma care se scade este aproape la acelaşi nivel cu valoarea totală a despăgubirilor civile pe care primăria şi-a propus să le plătească până la finalul anului: 56 milioane lei sau 1,2 milioane euro. Putem spune că PMB şi-a asumat de la început o serie de procese civile pe care cel mai probabil le va şi pierde, demonstrând încă odată modul păgubos de administrare a capitalei.
Aşa cum menţionam, la categoria alte servicii publice generale, în bugetul local, fondul de rezervă va primi 300 de milioane lei. Desigur, nu este nimic ilegal aici, problema fiind modul abuziv în care a fost folosit aceste fond de-a lungul anului de doamna primar. Reaminim că, potrivit legii finanţelor publice locale, la articolul 36, se stipulează clar că aceste fond poate fi folosit doar în caz de calamităţi naturale sau situaţii de extremă dificultate pentru primărie, nu după bunul plac.
La rubrica ordine publică şi siguranţă naţională, categorie dominată în mare parte de cheltuielile cu poliţia locală, bugetul total va avea o scădere de aproape 24 milioane lei, jumătăţi egale luate şi din bugetul local şi bugetul instituţilor publice. În curând, nici nu va mai fi nevoie de poliţie locală, având în vedere că Pază şi Securitate SA, compania înfinţată de doamna primar va primi o majorare de capital, acum, de 11 milioane lei şi va avea un buget în 2018 de aproape 80 milioane lei.
În ceea ce priveşte învăţământul, alături de sănătate, devine pentru doamna primar deja o regulă ca aceste categorii să fie mereu neglijate. Se vor scădea, pe de o parte 40 de milioane lei de la învăţământ, din care 30 de milioane lei doar de la şcoli şi licee, bani pentru investiţii şi dotarea unităţilor şcolare, inclusiv reabilitarea lor. Pe de altă parte, bugetul pentru sănătate va scădea de aproape 4 ori mai mult, cu 169 milioane lei, din care aproximativ 70 milioane lei bani pentru investiţii. Cheltuielile de personal vor scădea şi ele cu aproape 50 milioane lei. „Noroc” că de la anul, va funcţiona Compania Municipală Medicală Bucureşti SA, ce va avea un buget de 30 milioane de lei din care peste 90% se va duce pe personal.
La cultură, recreere şi religie, aşa cum menţionam, se vor scădea aproape 140 milioane lei, din care aproape 45 milioane de lei reprezintă transferurile către instituţile publice din subordine iar 37 milioane lei cheltuielile de capital. Banii vor fi redistribuiţi către biserici, 2 milioane lei, teatre, Universitatea Populară Dalles şi nou înfinţatul Centru pentru Seniori, 4.324.000 lei. Diferenţele rămase sunt redistribuite către diverse capitole sau folosite la fondul de rezervă şi companii.
La asigurări şi asistenţă socială se vor tăia şi de aici 33 milioane lei, echivalentul ajutoarelor sociale în numerar, ce vor scădea de la 84 milioane lei la 50 milioane lei. Instituţile din subordine, în schimb, vor primi 437.000 lei, bani ce vor fi cheltuiţi integral pe bunuri şi servicii. Locuinţele, servicile şi dezvoltarea publică vor avea o scădere totală de aproximativ 95,5 milioane lei, din care aproximativ 64 milioane lei sunt cheltuielile de capital. Se vor renunţa, aşa cum vom vedea mai târziu, la mare partea din construirea de locuinţe sociale şi tineret.
Nici protecţia mediului nu este o prioritate pentru actuala administraţie, unde se vor scădea aproape 90 milioane lei, din care 78 de milioane lei de la canalizarea şi tratarea apelor reziduale. Comparativ, cheltuielile cu combustibili şi energie vor creşte de două ori mai mult, primind în plus la rectificare 191 milioane lei. Aici, lucrurile sunt destul de interesante, RADET primind în plus la subvenţie 52 milioane lei, ajungând la 716 milioane, deşi investiţile pentru reabilitarea infrastructuri termice au fost sistate în mare parte iar pierderile în reţea sunt de peste 66% (https://www.facebook.com/SilviaDinicaUSR/photos/pcb.1385880648176566/1385880531509911/?type=3&theater-). Pe lângă mărirea subvenţie, se va mări şi participarea la capitalul social al societăţilor comerciale, cu nici mai mult nici mai puţin de 151 milioane lei, ajungând la aproape 300 milioane lei. Suma este aproape echivalentă majorări capitalului social al Companiei Municipale Energetica SA, cu 299.625.850 lei. Ne pregăteşte oare domana primar, vreo surpriză?
La transporturi, în schimb, se vor scădea 140 milioane lei, din care 87 milioane sunt cheltuieli de capital, ce vor scădea de la 250 milioane la 164 milioane, deşi traficul în capitală nu a fost „revoluţionat”. Subvenţia pentru RATB nu va scădea, rămânând la 573 milioane lei.
Nu în ultimul rând, veniturile la bugetul local vor scădea şi ele cu aproximativ 143 milioane lei, din care 84 milioane veniturile din prestări de servicii şi activităţi, exact acele acţiuni pe care primăria ar trebui să le desfăşoare pentru a se autofinanţa şi a fi competitivă. Subvenţia de la bugetul de stat va scădea şi ea cu 42 milioane lei, probabil ca şi pentru celelalte bugete locale din ţară, Guvernul încercând să reducă din cheltuieli. Singurii bani ce vor veni în plus la buget sunt aduşi nu de Primărie ci de ANAF, prin impozitele pe venit colectate, ce vor aduce 22 milioane lei în plus la buget.
Bugetul unui oraş reprezintă de cele mai multe ori, oglinda programului conducerii administraţiei publice, reprezentând priorităţile şi punctele pe care un primar le consideră strategice pentru dezvoltarea oraşului său. În cele de mai sus, am putut vedea care sunt de fapt priorităţile doamnei Gabriela Firea: companiile pe care şi le-a înfiinţat, în timp ce sănătatea, educaţia sau infrastructura rutieră au fost, ca de obicei, neglijate. Vom vedea mai departe, însă, cum se prezintă bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti, ce nu este altceva decât umbra bugetului local.
Bugetul PMB va scădea cu 283 milioane lei, un pic mai mult decât suma pe care o va primi RADET şi Energetica SA la rectificare. Astfel, bugetul primăriei va ajunge la 3,9 miliarde lei în timp ce deficitul este la 26% din totalul bugetului, mai exact 1 miliard de lei, în condiţile în care în 2016 defictul PMB era de 631 milioane de lei, aproape de 2 ori mai puţin.
Ca urmare a rectificării bugetare, se va scădea precum în bugetul local, bani de la învăţământ sau locuinţe, servicii şi dezvoltare publică şi se vor adăuga la energie termică (RADET, Energetica SA) dar şi la sănătate de această dată. Desigur, vorbim de o sumă infimă ce pare mai degrabă a fi acordată în compensaţie: 4,65 milioane lei pentru spitalele generale. Ca şi procentaje, cele mai multe din cheltuieli sunt cu energia termică, prin prisma subvenţiei către RADET, cu 19,22% din totalul cheltuielilor rectificate. Următoarea categorie în clasement sunt cheltuielile cu transportul în comun, din nou datorate unei subvenţii, către RATB cu 573 milioane lei şi procentaj de 16,08%. Cu 9%, locul trei în topul cheltuielilor de la PMB sunt alte servicii publice generale iar cu aproape 8% alte cheltuieli cu combustibil şi energie. Pentru cele din urmă, vorbim de o sumă de 300 milioane lei la rectificare, sumă ce nu este detaliată. Să fie oare folosită tot pentru Energetica SA?
Celelalte categorii cu procentaje ce merită menţionate sunt autorităţile publice, cu aproximativ 6,5% din totalul cheltuielilor rectificate sau servicile recreative şi sportive cu 5,8%. Mai departe, vom vedea cum se prezintă situaţia la instituţile din subordinea primăriei dar şi execuţia bugetelor lor, pentru ca mai apoi să vedem cum şi-a propus PMB să dezvolte oraşul şi ce obiective de investiţii au fost tăiate.
Rectificarea bugetară de Marţi, 19 Decembrie va afecta şi o parte din instituţile publice din subordinea primăriei, nu mai puţin de 100 milioane vor fi scăzute de la spitale şi 99 milioane lei de la Administraţia Spitalelor, reflectând încă odată care sunt adevărate obiective ale administraţiei PSD. Dacă adăugăm aici şi cele 32 milioane lei ce vor fi scăzute de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGAS), direcţie ce se ocupă cu persoanele aflate în risc social din capitală, doamna primar demonstrează că oamenii cu reale probleme nu sunt importanţi. De altfel, din cele 49 de instituţii cu tot cu primăria capitalei, doar 5 instituţii vor primi bani în plus (Teatrul Ion Creangă, Bulandra, de Comedie, Opera Comică pentru Copii, Universitatea Populară Dalles), 1 instituţie nou înfinţată este bugetată pentru prima oară (Centrul pentru Seniori) în timp ce 6 instituţii îşi vor păstra bugetele intacte (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement, Casa Artelor Dinu Lipatti, Casa de Cultură Friederich Schiller, Căminul pentru Persoane Vârtsnice, Palatele Brâncoveneşti, Muzeul Municipiului Bucureşti). Să vedem însă cum se prezintă situaţia la nivel de obiective de investiţii şi execuţie bugetară.
La Teatrul Bulandra, ce a cheltuit 13 milioane lei până în luna Noiembrie, bugetul recitificat fiind de 19,9 milioane lei, se va renunţa la expertiza tehnică risc seismic pentru imobilul din Schitu Măgureanu, în valoare de 155,000 lei. De altfel, securitatea clădirilor nu este o prioritate pentru instituţii, la Teatrul Ţăndărică spre exemplu, renunţându-se la achiziţionarea unui sistem de stingere-avertizare incendii în valoare de 150,000 lei. La Centrul de Proiecte Culturale (ARCUB) se renunţă la o mare parte din banii pentru consolidarea şi modernizarea sediului, ajungând de la 350,000 lei la 47,000 mii lei. Consolidarea imobilului din Splaiul Independenţei al Centrului de Proiecte Educaţionale şi Sportive (PROEDUS) va fi amânată şi ea, ajungând la 10,000 lei de la 530,000 lei.
Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, ce avut până luna Noiembrie cheltuieli în valoare de aproximativ 53 milioane lei, va avea la rectificare un buget de 116 milioane lei. Difrenţa de 63 milioane lei sunt bani ce ar trebui cheltuiţi până la final de an. La nivel de investiţii, se reunţă la realizarea (1,050,000 lei) şi amplasarea statui lui Ştefan cel Mare (500,000), iar 904,000 lei vor redistribuiţi şi comasaţi sub denumirea unui singur obiectiv de investiţie: realizare şi amplasare statuie Ştefan cel Mare. De altfel, AMPT va renunţa pentru moment la realizarea şi amplsarea statuii Reginei Maria a României, în valoare de 3,500,000 lei şi la proiectarea şi amplsarea monumentului de for public, I.L.Caragiale.
Direcţia Generală de Poliţie Locală, al cărui buget va scădea cu aproximativ 12 milioane de lei, va primi 2 milioane lei în plus pentru extinderea spaţiului sediului din Bulevardul Libertăţii, ce va ajunge de la 5 la 7 milioane lei. Banii au fost luaţi în mare parte, de la sistemul de monitorizare necesar pentru identificarea numerelor de înmatriculare, numărare şi generare statistici (-4,570,000 lei), obiectiv de investiţie la care se va renunţa complet, ca şi la sistemele de monitorizare video de la intrăririle din Parcul Herăstrău şi Tineretului (-658,000 lei). În ceea ce priveşte Adminstraţia Străzilor, ce gestionează mai multe obiective de investiţie necesare fluidizării traficului, bugetul va scădea cu aproximativ 10 milioane lei, ajungând la 147 milioane lei, în timp ce execuţia pentru luna Noiembrie era la 94 milioane lei. Vorbim de o difrenţă de 53 milioane între execuţie şi buget, bani ce ar trebui cheltuiţi în mare parte pe modernizarea infrastructurii rutiere. Pentru a sublinia din nou că problemele reale ale bucureştenilor nu sunt luate în seama de doamna primar, de la obiectivul de investiţie „Modernizare şi consolidare Pod Mihai Bravu”, se vor scădea 2.761.000 lei, ajungând la 5.355.000 lei.
La Autoritatea pentru Supravegherea Animalelor (ASPA), se va renunţa complet la construcţia unui nou sediu, în timp ce la Administraţia pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, se vor tăia bani de la toate cele 33 de clădiri ce ar fi urmat a fi consolidate, cumulând un total de -12,502,000 lei. De altfel, PMB a reuşit contraperformanţa să consolideze în ultimii ani doar 20 de clădiri (http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-22003729-studiu-blocat-programul-consolidare-bucuresti-cate-cladiri-pot-afectate-caz-cutremur.htm).
În ceea ce priveştei Primăria Municipiului Bucureşti la nivel de investiţii, din 3,000,000 lei bani pentru consolidarea, reabilitarea şi extinderea sediului din Regina Elisabeta, suma va fi scăzută la jumătate. Alţi 30 milioane lei vor fi scăzuţi din nou, de la învăţământ, din care 10 milioane de la reabilitarea infrastructurii educaţionale în timp ce de la mai multe şcoli se va scădea bugetul pentru construirea de complexe multifuncţionale sau diverse corpuri adiacente şcolilor (-25 milioane). La sănătate, aşa cum menţionam în paginile anterioare, se vor aloca 4,650,000 lei pentru un nou obiectiv de investiţie, reabilitarea corpului A şi B de la Maternitatea Bucur, în timp ce refacerea şi modernizarea patinoarului artificial Flamaropol, cel mai probabil va fi şi ea amânată mult timp, scăzându-se nu mai puţin de 28,3 milioane lei, ajungând la doar 5,2 milioane. De asemenea, se va renunţa la amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca şi Tei, pentru că, nu este aşa, turismul nu este important pentru Bucureşti deşi are un potenţial de a aduce bani în plus la buget. Alte 9 milioane de lei vor fi scăzute de la crearea de blocuri de locuinţe sociale şi pentru tineret în timp ce realizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, iluminat public şi a drumurilor aferente ansamblului Henry Coandă, va avea o scădere de 18 milioane lei, ajungând la 55 milioane.
Se vor mai lua bani şi de la refacerea zonei istorice (-700,000 lei), ajungând la doar 100,000 lei în timp ce „Cartierul Justiţiei” va fi şi el amânat, ajungând la doar 100,000 lei de la 500,000 lei, pe fondul unor discuţii în contradictoriu între Gabriela Firea şi Prim-Ministrul Mihai Tudose (http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/adevaratul-motiv-de-cearta-dintre-tudose-si-firea-840103). Alte proiecte de la care se vor scădea sume importante de bani sunt: revizuirea Planului Urbanistic General (-7,8 milioane lei ajungând la 10,000 lei), închidere inel median de circulaţie în zona de nord a capitalei (-2,35 milioane ajungând la 10,000 lei), concurs de soluţii pentru amenajarea Pieţei Matache (-790,000 ajungând la 10,000 lei), diagnostic urban pentru regenerare zona Ferentari (-1,65 milioane lei ajungând la 10,000 lei). Se va renunţa complet la concursul de soluţii pentru amenajarea Gării Obor, cu o valoare totală de 550,000 lei sau la consolidarea şi restaurarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric, cu 100,000 lei. Din nou ni se demonstrează cât de mult preţuieşte administraţia PSD, siguranţa cetăţenilor. După ce Administraţia pentru Consolidări de Risc Seismic, înfinţată în 2016 nu a reuşit să consolideze mai nimic, iar PMB taie bani de la consolidarea clădirilor din Centrul Istoric, doamna primar a decis să mărească din nou aportul de capital pentru Compania Municipală Consolidări SA, cu 17,2 milioane lei şi care va avea pentru 2018 cheltuieli în valoare totală de 116 milioane lei. Să înţelegem că aceste societăţi comerciale vor deveni de fapt, primăria paralelă a doamnei primar?
Tot la rubrica investiţii, unul dintre puţinele obiective ce vor primi bani sunt rampele pentru persoane cu handicap, cu 1,3 milioane în plus, ajungând la 3 milioane lei. Se va renunţa pentru moment şi la proiectul de soluţii anti-praf pentru capitală, toată suma de la creditele bugetare, în valoare de 2,14 milioane lei fiind eliminată. Alte sume de bani vor fi tăiate de la finalizarea staţiei de epurare Glina, -79,3 milioane ajungând la un total de 46,5 milioane lei. Reabilitarea sistemului de termoficare va mai avea şi ea de aşteptat, fiind tăiaţi 1,3 milioane dintr-un total de 1,6 pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii, dar în schimb, se va bugeta 10,000 lei pentru consultanţă şi evaluare achiziţie pachet acţiuni ELCEN. Deşi promitea achiziţia de noi tramvaie, autobuze şi troleibuze, doamna prima s-a răzgândit şi nu le va mai cumpăra, considerând probabil că transportul în comun e suficient de modern. Din cele 31,5 milioane lei alocate pentru achiziţia de noi mijloace de transport în comun, suma va fi redusă până la doar 300,000 lei. De altfel, multe obiective de investiţii ce au menirea de a fluidiza traficul, moderniza transportul în comun sau eficientiza reţeaua de distribuire a energiei termice, vor avea sume de bani importante în minus.
Cu ce rămânem, însă, în urma acestei rectificări este un Bucureşti lăsat de tot în paragină, cu bani tăiaţi pentru consolidarea clădirilor, fluidizarea traficului sau modernizarea transportului în comun. De asemenea, bani tăiaţi de la sănătate, învăţământ şi daţi pe subvenţii către 2 companii aproape falimentare RADET şi RATB dar şi către companiile municipale recent înfiinţate. În cifre, Bucureştiul din punct de vedere bugetar, arată în următorul fel: 74,14% din cheltuielile bugetului local se duc pe secţiunea de funcţionare şi doar 26% pe dezvoltare. Banii pentru învăţământ tăiaţi cu 8,6 milioane de euro iar pentru sănătate 36,47 milioane de euro. Subvenţia totală pentru RATB şi RADET reprezintă 278 milioane de euro, aproximativ 26% din totalul bugetului local. Împrumuturile şi majorările pentru companiile municipale însumează 173 milioane euro în timp ce cheltuielile lor pe 2018, vor însuma 220 milioane euro. Deficitul local al bugetului este de 210 milioane euro în timp ce, spre exemplu, bugetul local total al Municipiului Cluj este de 264 milioane euro.
Uniunea Salvaţi România va vota împotriva acestei rectificări bugetare ce nu face altceva decât să ducă capitala cu un pas mai aproape de colaps. De asemenea, USR va vota împotriva majorărilor de capital pentru companiile municipale, pe care le consideră doar maşinării de tocat bani şi va face sesizare la Curtea de Conturi privind modul în care este cheltuit banul public în Bucureşti.