Propunerile USR pentru mobilitate urbană durabilă în București

[vc_row][vc_column][vc_column_text]Bucureștiul are nevoie de dublarea investițiilor în transport pentru a evita un colaps iminent al transportului public. Aproape 460 din cele 475 de tramvaie din București și-au depășit sau își vor depăși în următorii doi ani durata de exploatare. De asemenea, două treimi din liniile de tramvai au nevoie urgentă de reabilitare. Nici în privința autobuzelor lucrurile nu stau mai bine. Din cele 1000 de autobuze achiziționate în 2007, doar 60% mai sunt funcționale, restul fiind oricum aproape de capătul duratei recomandate de utilizare. Chiar și cu cele 400 de autobuze care vor fi achiziționate, Bucureștiul abia va reuși să revină la nivelul din 2007 în privința parcului auto al RATB.

Acestea sunt câteva dintre concluziile dezbaterilor ce au avut loc în cadrul evenimentului ”București. Blocat în trafic” organizat de USR București. Printre participanți s-au numărat Marian Ivan președinte al Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Ștefan Roșeanu, Director General al Asociației pentru Mobilitate Metropolitană (AMM), Cătălin Drulă, deputat USR, Comisia pentru transporturi și infrastructură, Bogdan Stroe, consilier municipal USR, comisia de transport CGMB, Roxana Wring, președinte USR București, consilier CGMB, precum și numeroși reprezentanți ai grupurilor de inițiativă civică și simpli bucureșteni interesați de subiect.

”Mandatul Gabrielei Firea la primărie este, din păcate, cel mai lung talk-show din istoria administrației publice”, a declarat Roxana Wring. Aceasta a adăugat că ”de doi ani, primarul Capitalei, vorbește dar nu face. A vorbit despre revoluția în trafic, nu a făcut nimic. A vorbit despre înzestrarea RATB, nu a făcut nimic. A vorbit despre benzi unice, tramvaie suspendate, taxe de acces în centru și vă asigur că nu va face nimic. Asta pentru că Gabriela Firea nu știe administrație. Se pricepe de minune la imagine, dar nu înțelege cum funcționează un oraș. Tocmai din acest motiv este nevoie de oameni care să cunoască problemele și să vină cu soluții realiste. USR asta își propune. Să dezbată și să propună bucureștenilor soluții. Nu imagine, nu vorbe, nu talk-show, ci pur și simplu măsuri concrete și realiste.”

În cadrul discuțiilor, Roxana Wring a prezentat și propunerile USR pentru îmbunătățirea mobilității urbane în București. Documentul în format .pdf poate fi accesat aici: https://tinyurl.com/yat5dv5q

Propunerile USR au la bază o viziune ce implică dezvoltarea, reglementarea și optimizarea transportului, cu un orizont de maturitate de 8 – 10 ani. Măsurile propuse sunt:

  1. Aplicarea măsurilor cu impact imediat. (de exemplu: eliberarea trotuarelor și a benzilor ocupate de mașini parcate ilegal, delimitarea zonelor destinate circulației tramvaielor, extinderea rutelor RATB pentru a prelua cât mai mult din necesarul de transport generat de noile zone rezidențiale de la marginea orașului, respectarea benzilor unice RATB existente, întreținerea corespunzătoare a tuturor zonelor de transfer intermodal, atâtea câte sunt ele, implementarea sistemului de management al traficului și a sistemelor moderne de taxare a parcărilor, lansarea unei aplicații mobile pentru monitorizarea în trafic a vehiculelor RATB, care să permită utilizatorilor să afle în cât timp va veni următorul vehicul, încasarea tarifelor pentru parcările publice din oraș)
  2. Actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) și respectarea noilor termene stabilite. Există întârzieri majore pe foarte multe capitole. În egală măsură, este nevoie de actualizarea datelor de intrare și chiar de o reevaluare a raportului cost / beneficiu pe anumite proiecte.
  3. Alocarea anuală a unei sume de 15% din Bugetul Capitalei pentru investiții în transport. În prezent, suma bugetată se situează la aproximativ 10% din bugetul anual, însă în ultimii doi ani a fost diminuată succesiv prin rectificări bugetare. În prezent, ritmul degradării infrastructurii este mai mare decât ritmul modernizării ei, iar sub-finanțarea nu face decât să adâncească această problemă.
  4. Crearea unui Fond pentru Mobilitate Urbană care să aducă un plus de până la 5% (în raport cu Bugetul Capitalei) pentru investiții în transport. Sursele de finanțare ale acestui fond vor fi stabilite în urma unei analize și consultări publice. Din practica internațională pot fi alese mai multe variante, de exemplu: tarif suplimentar de parcare în centrul orașului, taxarea marilor dezvoltări imobiliare, reglementare de acces auto urban (soluții cu plată), venituri din publicitate etc.
  5. Pregătirea unui Proiect de Integrare Metropolitană care să asigure într-un orizont de timp realist trecerea Metroroex și a Centurii Capitalei la Primăria București.
  6. Achiziționarea de urgență de noi mijloace de transport, în special autobuze electrice, material rulant și autobuze rapide: 100 de autobuze electrice și 50 de tramvaie anual până în 2025. Pe termen scurt este nevoie de 400 – 500 de autobuze electrice Și, în orizontul anului 2025 de încă pe atâtea. O parte importantă dintre acestea trebuie să fie utilizate pentru linii de autobuze rapide (BRT). De asemenea, materialul rulant trebuie înnoit întrucât mare parte din echipamente se apropie de finalul duratei de exploatare.
  7. Construirea a 15 parcări tip Park&Ride la principalele puncte de acces în București, concomitent cu extinderea unor trasee RATB și cu introducerea unor linii de autobuz rapid. În PMUD sunt 5 Parcări propuse, cu recomandarea extinderii, în funcție de rezultatele unor analize ulterioare. Pentru acoperirea tuturor intrărilor în Capitală, ar mai fi nevoie de încă 10 – 11 parcări.
  8. Dezvoltarea și încurajarea soluțiilor de mobilitate alternativă: piste pentru biciclete, zone pietonale, zone cu utilizare mixtă, soluții de calmare a traficului, soluții de regenerare urbană.
  9. Încurajarea platformelor de car-sharing și bike-sharing, integrarea soluțiilor inovative în mixul de mobilitate urbană (inclusiv soluții inteligente de taxare pentru transport public în comun și pentru parcări).
  10. Aplicarea unor măsuri pentru reducerea poluării cauzate de trafic. Asta înseamnă atât încurajarea tehnologiilor verzi cât și gestionarea celorlalte surse ale poluării: șantiere, străzi neasfaltate, lucrări de intervenție asupra carosabilului sau lucrări pentru utilități etc.)

[/vc_column_text][grve_gallery gallery_type=”masonry” ids=”12676,12692,12696,12680,12698,12700,12679,12693,12699,12702,12703,12704,12678,12677,12701″ columns=”3″ columns_tablet_landscape=”3″ columns_tablet_portrait=”3″ columns_mobile=”2″ gutter_size=”10″ hide_image_title=”yes” overlay_opacity=”90″][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]

Prezentările invitaților:



[/vc_column_text][grve_video video_link=”https://www.facebook.com/USR.Bucuresti/videos/2062159513998797/”][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][/vc_column][/vc_row]