[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Aceasta a fost concluzia dezbaterii ”Cultura (com)promisă” organizată ieri de USR București la care au participat, printre alții, Cosmin Manolescu – artist, manager cultural, expert european pe probleme de mobilitate artistică și membru USR, Ana Ciceală, consilier municipal USR, membru în Comisia de Cultură, Roxana Wring, președinte USR București și consilier municipal și Raluca Iacob – specialist în politici culturale.
”Ieri a avut loc al cincilea eveniment din seria dezbaterilor USR București, evenimente prin care dorim să intrăm în dialog cu cetățenii, cu experții și cu oamenii din sistem pentru a găsi împreună soluții la problemele Capitalei. Până acum am vorbit despre transport public și mobilitate urbană, despre urbanism, despre consolidarea clădirilor cu risc seismic și despre publicitatea stradală. Ieri am vorbit despre cultură. Pentru că în managementul urban modern, cultura nu este o preocupare periferică, ci o linie principală de acțiune a administrației publice. Cultura în orașele mari din Europa aduce turiști, produce locuri de muncă și beneficii economice, contribuie la nivel social prin consolidarea spiritului civic și a identității comunitare, facilitează activitățile educaționale și asigură o mai bună integrare”, a declarat Roxana Wring, președinte USR București și consilier municipal.
Schimbările propuse de USR au fost elaborate de o echipă de experți din interiorul și din afara partidului sub coordonarea lui Cosmin Manolescu. Cele mai importante propuneri pe care USR și le asumă în domeniul cultural la nivelul Capitalei sunt:
1. Reforma instituțiilor de cultură aflate în administrarea Primăriei Municipiului București (PMB). Această reformă trebuie să plece de la o evaluare a impactului cultural efectiv al acestor instituții. De asemenea este necesară redefinirea misiunii și a obiectivelor astfel încât să răspundă exigențelor secolului în care trăim: noi categorii de public, noi obiceiuri de consum, noi moduri de expresie artistică, de finanțare, de management etc.
2. Organizarea unor concursuri în care să existe competiție reală și evaluare obiectivă pentru posturile de management din instituțiile de cultură aflate în subordinea Primăriei.
3. Transparentizarea totală a cheltuielilor realizate de instituțiile de cultură aflate în subordinea Primăriei Capitalei, inclusiv cele care figurează astăzi la capitolul bugetar ”Alte cheltuieli” și care ascund de fapt risipa din sistem.
4. Transformarea CREART într-o instituție mult mai activă și mai prezentă în comunități, la periferie, în cartiere. Finanțarea de proiecte menite să aducă tot mai mulți artiști cât mai aproape de bucureșteni și să accesibilieze actul cultural și artistic pentru categorii cât mai diverse de public.
5. Transformarea ARCUB într-un centru european de rezidențe artistice pentru artiști români și străini. Invitarea unor personalități ca Anish Kapoor, James Turrell, Jerome Bel și alții care să realizeze opere de artă contemporane pentru București.
6. Reforma sistemului de finanțare, în sensul transparentizării acestuia, al deschiderii către un număr tot mai mar de artiști de valoare; trecerea de la finanțări anuale la finanțări multi-anuale; dezvoltarea unui corp de experți evaluatori capabili să evalueze obiectiv programele și instituțiile de profil.
7. Implementarea unui nou mecanism de finanțare, după modelul AFCN. Propunerea vizează ca 16% (100 milioane lei) din fondurile alocate astăzi către instituții de cultură și spectacole în București să fie direcționate către acest mecanism de finanțare. Scopul este de a deschide sectorul către artiștii independenți și de a aduce un plus de prospețime în peisajul cultural autohton.
8. Investiții în infrastructura culturală: reconversia unor spații industriale, renovarea și reabilitarea unor spații aflate în proprietatea Primăriei și transformarea lor în spații dedicate actului cultural și artistic. Înființarea unor centre comunitare culturale, cel puțin unul în fiecare sector, prin care publicul larg să aibă un acces facil, real și dinamic la actului cultural.
9. În cadrul Direcției de Cultură care există la Primăria Capitalei să funcționeze un Centru de Mobilitate și Formare Culturală Europeană (MOB). Experții acestui centru îi vor sprijini pe managerii instituțiilor de cultură din București și pe artiști, vor organiza stagii de pregătire și instruire în parteneriat cu instituții europene de prestigiu.
10. Dezvoltarea și atragerea de noi categorii de public. Vor fi încurajate proiecte și inițiative care se adresează cu precădere unor categorii defavorizate de public: persoane cu dizabilități, persoane vulnerabile și persoane cu risc de excluzione socială.
[/vc_column_text][vc_column_text]Descărcați prezentările vorbitorilor:
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_gallery ids=”12844,12841,12840,12838,12837,12836,12835,12834,12833,12796″ columns=”3″ columns_tablet_landscape=”3″ columns_tablet_portrait=”2″ columns_mobile=”2″ gutter_size=”20″ hide_image_title=”yes” hide_image_caption=”yes” overlay_opacity=”90″][vc_column_text]Live de la dezbatere:[/vc_column_text][grve_video video_link=”https://www.facebook.com/USR.Bucuresti/videos/2125951820952899/”][grve_video video_link=”https://www.facebook.com/USR.Bucuresti/videos/2126016547613093/”][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][/vc_column][/vc_row]