Cătălin Drulă și consilierii generali USR au depus un proiect care propune realizarea Parcului Uranus, un amplu spațiu verde public de aproape 80 de hectare în zona Palatului Parlamentului.

Inițiativa vizează redarea către bucureșteni a terenului din jurul clădirii Parlamentului – o zonă care astăzi este parțial închisă, nefolosită sau accesibilă doar instituțiilor statului.

Cătălin Drulă, candidatul USR la alegerile pentru Primăria Capitalei, a transmis o scrisoare oficială către Biroul Permanent al Camerei Deputaților și al Senatului, solicitând sprijinul instituțional pentru demararea proiectului.

Propunerea vine în completarea unei inițiative deja depuse de consilierii USR Nicorel Nicorescu și Naomi Reniuț Ursoiu în Consiliul General al Municipiului București, care prevede o asociere între mai multe instituții publice – Primăria Capitalei, Camera Deputaților, Senatul României, Patriarhia Română, Academia Română și Metrorex – pentru transformarea zonei într-un parc public.

O reparație morală și urbană

Proiectul „Parcul Uranus” are o dimensiune profund simbolică. Înainte de ridicarea Casei Poporului, zona găzduia cartierul Uranus, un cartier istoric al Bucureștiului, demolat în anii ’80 de regimul Ceaușescu. În locul său au rămas clădiri monumentale, bulevarde largi și o curte imensă închisă între zidurile Parlamentului.

„A venit momentul ca Parlamentul României să facă un gest de deschidere și de reparație către bucureșteni și către toți românii. După cum știți, Palatul Parlamentului și terenul din jurul său au o istorie traumatizantă pentru orașul București. Un cartier întreg, cu sute de clădiri, a fost distrus – la fel și viețile a mii de români – pentru a face loc construcției în care ne desfășurăm activitatea”, spune Cătălin Drulă.

Prin acest proiect, Drulă și USR propun transformarea terenului dintre Parlament și Catedrala Mântuirii Neamului într-un spațiu public verde, deschis cetățenilor, care să devină un simbol al reconectării dintre instituțiile statului și oameni.

Modele europene de deschidere

În scrisoarea adresată Parlamentului, Cătălin Drulă amintește că multe țări tratează spațiul din jurul clădirilor parlamentare ca locuri de întâlnire civică și participare.

În Norvegia, în fața Parlamentului din Oslo se află două piațete care adună mii de oameni. În Germania, Reichstag-ul este înconjurat de o peluză de peste 37.000 de metri pătrați, un loc deschis vizitatorilor și simbol al transparenței.

„La noi, avem această barieră pusă între Parlament și cetățeni. Și un spațiu care este răpit oamenilor. Cum ar fi ca aici să avem un parc? Să nu mai existe o fortăreață, niște garduri imense care pun o barieră între oameni și oamenii politici”, afirmă Drulă.

Apel pentru cooperare între instituții

Inițiativa propune formarea unui acord instituțional între toate părțile implicate și începerea discuțiilor pentru stabilirea primilor pași. Drulă subliniază că proiectul Parcului Uranus nu este doar o investiție urbană, ci și un act de reconciliere istorică între stat și cetățeni.

„Sper să ne ridicăm cu toții la înălțimea acestui proiect și ca peste ani să putem fi mândri că am realizat împreună un act de reparație față de bucureșteni și am crescut astfel prestanța și imaginea Parlamentului”, se arată în finalul scrisorii trimise de Cătălin Drulă către Biroul Permanent al Camerei Deputaților.

Parcul Uranus ar putea deveni unul dintre cele mai mari spații verzi din centrul Bucureștiului, un loc de promenadă, evenimente publice, cultură și participare civică. Cătălin Drulă își propune să pună în aplicare acest proiect dacă va deveni primarul Capitalei.