– aici puteți citi analiza integrală în format .pdf –

 

Bugetul Municipiului București (buget local + bugetul instituțiilor din subordine + bugetul creditelor externe și interne + bugetul fondurilor externe nerambursabile) pe anul 2020 a fost publicat în seara zilei de 24 Ianuarie, cu 3 zile mai târziu față de termenul legal. Conform Legii 273/2006 privind finanțele publice locale, primăriile trebuie să publice proiectele de bugete locale în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a Legii Bugetului de stat (în acest an, termenul de referință fiind 6 Ianuarie).

Capitala se va baza anul acesta pe un buget general centralizat de 10.051.098.280 lei, adică aproximativ 2,10 miliarde de euro. Vorbim de un buget cu 2 miliarde de lei mai mare față de bugetul din 2019. Cu toate acestea, așa cum vom vedea în bugetul local, vorbim din nou de supraestimări și venituri fanteziste, precum în anul precedent.

 

Bugetul local

Mare parte din banii cetățenilor sunt colectați la bugetul local, ce face din acesta principala sursă de finanțare a Capitalei (de aici se fac plățile pentru principalele servicii publice dar și finanțarea instituțiilor din subordine și a obiectivelor de investiții).

În anul 2019 au fost 8 rectificări bugetare, aproape una pe lună iar în 2018 nu mai puțin de 12 rectificări, ceea ce arată încă o dată ineficiența administrației Firea. Toate aceste modificări repetate ale bugetului demonstrează o lipsă de ancorare în realitatea economică a Bucureștiului, cu venituri reale mai mici decât cele prognozate, dar cu cheltuieli cel puțin egale sau chiar mai mari decât cele stabilite la început de an.

Primăria își propune un buget local de 7.207.505.000 lei (1,50 miliarde de euro) la venituri, cu 440 de milioane de lei mai mult față de anul trecut și 7.214.420.000 lei (1,51 miliarde de euro) la cheltuieli, cu 400 de milioane de lei mai mult față de anul trecut. Din nou, însă, cheltuielile de funcționare ale municipalității sunt mult mai mari față de cele pentru dezvoltarea orașului. Vorbim de o sumă de 4.347.669.380 lei (60,2%)  pentru funcționare și doar 2.866.750.620 lei (39,8%) pentru dezvoltare. Deși estimează unul din cele mai mici deficite din ultimii ani, de doar 6,9 milioane lei, la fel ca în anii precedenți, veniturile estimate sunt nerealiste, așa cum vom prezenta în următoarea parte.

 

VENITURI

Sursa majoră de bani a Capitalei este dată de sumele ce vin de la Guvern, prin cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit, subvenții de la bugetul de stat sau alte subvenții pentru cheltuieli descentralizate. Vorbim de aproape 4 miliarde de lei (3.994.381.000 lei) și o pondere din totalul bugetului local de 55%. Suma este mai mare cu peste 1 miliard de lei față de ce a încasat anul trecut PMB de la Guvern. Prin urmare, afirmațiile Gabrielei Firea cum că Bucureștiul numai are bani sau că Guvernul nu îi oferă îndeajuns bani pentru capitală, nu se susțin.

A doua sursă majoră de venituri, potrivit proiectului Primarului General, vor fi banii din impozite și taxe pe bunuri și servicii, cu o pondere de 14% și 1,019 miliarde de lei. Această sumă se constituie din sumele defalcate din TVA în valoare de 30,6 milioane lei și taxele pe utilizarea bunurilor (impozite pe mijloace de transport, taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare și alte taxe) în valoare de 988,2 milioane lei. Vorbim de o primă supraestimare a unei categorii de venituri ce demonstrează că PSD vrea să pună bugetul Capitalei pe butuci.

Așa cum putem observa mai sus, banii din impozite și taxe pe bunuri și servicii sunt formați din alte 4 subcategorii deja menționate. Dacă la primele 3 subcategorii, diferențele între propunerea pe 2020 și execuția pe 2019 (pentru luna Noiembrie, ultima disponibilă în acest moment) sunt într-o marjă de eroare, la alte taxe diferența este uriașă. Practic, din această subcategorie PMB a încasat anul trecut doar 1,7 milioane lei și estimează pentru 2020 de 600 de ori mai mulți bani! În mod cert, Primăria nu va avea cum să colecteze aceste sume și demonstrează încă o dată că a făcut un buget doar pentru a acoperi cheltuielile uriașe și a se încadra în deficit.

Aceste jonglerii ale Gabrielei Firea nu sunt noi iar cel mai bun exemplu a fost tot anul trecut, când a supraestimat veniturile din concesiuni și închirieri cu peste 1,66 miliarde de lei, încasând până în Noiembrie doar 56 milioane lei. De această dată, veniturile din proprietate (inclusiv concesiuni și închirieri) au o pondere de aproximativ 4% din bugetul local, adică 270 de milioane lei, dar tot vorbim de o diferență mare față de execuție: +214 milioane de lei.

Tot supraestimări și majorări nerealiste ale veniturilor avem și la a treia sursă mare de venituri la bugetul local: venituri din prestări servicii și recuperarea cheltuielilor de judecata (816 milioane lei, adică aprox. 11% din buget).

Din nou, vorbim de diferențe uriașe între veniturile prognozate pe 2020 și ce s-a încasat efectiv până în luna Noiembrie. Posibilul argument conform căruia mai era o lună din an și veniturile ar crește miraculos în Decembrie nu este plauzibil, diferențele rămânând oricum foarte mari, cu atât mai mult cu cât în ultima lună din an activitatea e foarte redusă.

Prin urmare, din cele peste 816 milioane lei de la această categorie de venituri, nu mai puțin de 768,69 milioane lei ar reprezenta suma din recuperarea cheltuielilor de judecată, impunități și despăgubiri. În 2019 s-au încasat aproximativ 800.000 lei iar pe anul acesta, Firea estimează că va încasa de aproape 1,000 ori mai mult! Este puțin probabil ca administrația PSD să câștige vreun proces în care să primească despăgubiri atât de mari sau să recupereze sume la fel de mari din cheltuieli de judecată. Mai mult, reamintim că PMB are de plătit despăgubiri de peste 470 de milioane de lei pentru Satul Francez.

Și la categoria veniturilor din capital (valorificare de bunuri și vânzări de locuințe) avem venituri cu mult peste ce s-a încasat efectiv. Pentru 2020, ponderea acestora este de aprox. 8%, adică 564 de milioane lei ce se presupun că vor veni la buget. Cu toate acestea, anul trecut s-au încasat aici doar 8,6 milioane lei, deci cu 556 milioane lei mai puțin.

Banii  europeni ocupă și ei în acest moment o pondere de 7% din bugetul local, cu aproape 480 de milioane lei, comparativ cu 368,4 milioane lei estimați la începutul lui 2019 și doar 90,8 milioane lei încasați la final de an.

Toate aceste suplimentări fictive ne arată că Gabriela Firea ascunde situația reală a bugetului Capitalei și a defectuos în care a gestionat banii publici în cei 4 ani de mandat. Deși în estimarea municipalității veniturile bugetului local pe 2020 vor fi de 7,2 miliarde de lei, un calcul realist, bazat pe execuția pe 2019, arată că veniturile vor fi în cel mai optimist scenariu, în jurul sumei de 4 miliarde de lei. Coroborat cu cheltuielile ce sunt constante și având în vedere că cea mai mare parte din sumă se duce pe funcționare, -cheltuieli în valoare de 7 miliarde de lei-, rezultă că deficitul real pe 2020 va fi de peste 3 miliarde de lei! Prin urmare, pentru anul acesta vom avea clar un buget de austeritate, privat de investiții și marcat de reduceri bugetare succesive prin rectificări. Toate acestea se pot observa încă de acum, așa cum vom prezenta mai departe cheltuielile bugetului local.

 

 

CHELTUIELI

Din bugetul local total de cheltuieli în valoare de 7.214.420.000 lei, cei mai mulți bani se vor duce pe cheltuielile de capital (bani pentru investiții și participări la capitalul social al societăților comerciale). Vorbim  de o pondere de 26%, adică 1,8 miliarde de lei din total. Din această sumă, 100 de milioane de lei se vor duce către participarea la capitalul social al companiei înființate anul trecut ce a preluat RADET: Termoenergetica. Restul sumei este alocată construcțiilor cu 1 miliard de lei, mașinilor, echipamentelor și mijloacelor de transport cu 459 de milioane de lei sau altor active financiare și nefinanciare, în valoare de aproape 300 de milioane de lei. În ciuda ponderii ridicate alocate pentru cheltuielile de capital, este posibil ca acestea să fie în realitate mai mici. Execuția pe anul 2019 a fost în valoare de doar 770 de milioane de lei adică 50% față de bugetul alocat cheltuielilor de capital anul trecut. Prin urmare, ținta de anul acesta pare a fi una nerealistă. Dacă PMB va reuși o execuție tot în jurul sumei de anul trecut, vom avea investiți sub 50% din banii alocați cheltuielilor de capital anul acesta.

La mică distanță față de cheltuielile de capital sunt subvențiile acordate STB și Termoenergetica, în valoare de 1,64 miliarde de lei cu o pondere de aprox. 23%. Vorbim, din nou, de cele mai mari sume alocate vreodată celor 2 entități care se presupune că ar trebui să aducă profit, prin natura formei lor de organizare: societate comercială și companie municipală. Ca de obicei, subvenția e împărțită în mod egal, cu 820 de milioane de lei pentru fiecare din cele 2. Mai jos putem vedea evoluția subvențiilor celor 2, începând cu anul 2011.

De când a preluat Primăria, Gabriela Firea și PSD au adâncit criza celor două societăți, chiar cu riscul de a intra în incapacitate de plată Bucureștiul. Așa cum putem vedea, în loc să aloce mai mulți bani pentru investiții în transportul în comun și reabilitarea rețelelor termice, a ales să crească progresiv subvenția pentru cele 2. Dacă la STB a ajuns de la 593 de milioane de lei în 2016 la 820 milioane de lei anul acesta, la RADET/Termoenergetica avem o crește cu peste 113 milioane de lei de când Firea și-a preluat mandatul.

Mai mult decât atât, plata subvențiilor celor 2 a fost întârziată dacă nu chiar stopată pentru anul trecut, în așa fel încât bugetul Capitalei pe 2019 să nu iasă pe deficit. Din cele 1,6 miliarde de lei pentru plata subvențiilor pe anul 2019 s-au făcut plăți de doar 900 de milioane de lei, deci un grad de execuție de doar 58%. Prin suma ce nu a fost plătită, PSD a compensat lipsa veniturilor (ca urmare a supraestimării lor) și angajarea iresponsabilă de cheltuieli. Doar așa bugetul local pe 2019 a putut fi închis pe un excedent de un pic mai mult de 4 milioane de lei. Dacă făcea plata integrală pentru subvenții, Capitala ar fi avut un deficit de 696 de milioane de lei. Iată cum prin acest artificiu bugetar, PSD și Gabriela Firea a ieșit pe plus dar cu riscul uriaș de a băga anul acesta Bucureștiul în faliment. Având în vedere suma de 700 de milioane de lei neplătită anul trecut pentru subvenții, în mod cert există riscul ca suma alocată anul acesta să nu fie de ajuns și să atingă aprox. 2,3 miliarde de lei.

De asemenea, administrația nu a luat nicio măsură pentru a îmbunătății situația traficului și reabilitării rețelelor de energie termică. Pe cele din urmă, chiar le-a dat uitării anul acesta, unde nu vom avea pentru investiții decât suma de 30 de milioane de lei în dreptul PMB, în timp ce Termoenergetica va primi bani doar pentru funcționare. Pentru STB avem alocată suma de 52 de milioane de lei pentru investiții directe ale societății de transport, adică 0,72% din buget și cu 70 de milioane mai puțin față de alocare de anul trecut.

A treia pondere din totalul bugetului local de cheltuieli este de 13% și o reprezintă banii ce vor fi transferați instituțiilor din subordinea Primăriei, în valoare totală de 943 de milioane de lei, cu 57 de milioane de lei mai puțin față de 2019.

Cheltuielile de personal au crescut și ele față de alocarea de la începutul anului trecut, cu 31 de milioane de lei, ajungând la suma de 451 de milioane de lei și o pondere de 6% din buget.

Cheltuielile cu fonduri externe nerambursabile postaderare au o pondere de 9%, cu  672 milioane de lei, o țintă foarte mare pentru o primărie ce alocase aici, anul trecut, suma de doar 500.000 lei, pentru ca mai apoi să o crească prin rectificări la aproximativ 130 de milioane de lei, iar la final, execuția să fie pe 0 lei!

De asemenea, nu mai puțin de 5% din bugetul local se va duce pe alte cheltuieli cu bunuri și servicii, adică 356 de milioane de lei. Vorbim, de fapt, de suma ce se va cheltui doar din bugetul local, pe concerte și alte evenimente organizate de Gabriela Firea. Suma este mai mult decât dublă chiar și față de banii alocați pentru bunuri și servicii (unde intră facturile la lumină, încălzire, poștă, chirii etc.), în valoare de 149 de milioane de lei și care au o pondere de 2% din bugetul local.

Stimulente și asistența socială au și ele o pondere de aprox. 5%, cu 352,7 milioane de lei alocați anul acesta, mai puțin însă cu 130 de milioane de lei față de 2019.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ȘI ALOCAREA BUGETULUI LOCAL PE CAPITOLE

Pentru 2020, Gabriela Firea va avea la dispoziție prin instituția pe care o conduce, un buget de 5.954.110.180 lei (1,24 miliarde de euro), ce reprezintă aprox. 83% din totalul bugetului local, cu 400 de milioane de lei mai mult față de anul trecut. Din ce 5,9 miliarde de lei, 36% sunt bani pentru investițiile coordonate direct de către PMB, adică 2,1 miliarde de lei (aproximativ 443 de milioane de euro), pe care îi vom detalia la rubrica dedicată. De asemenea, PMB are contractat un credit intern pentru a plăti o parte din datoria publică locală dar și pentru cofinanțarea achizițiilor de autobuze. Valoarea totala a acestui credit este de 645,1 milioane de lei, adică 134 de milioane de euro, aprox. 6,5% din totalul bugetului general de 10 miliarde de lei. Tot la rubrica credite, dar externe, avem suma de 95,9 milioane de lei (aprox. 20 de milioane de euro), bani destinați cofinanțării proiectului cu fonduri europene de la Glina. Acest credit are o pondere de aprox. 1% din totalul bugetului general.

Mai jos, putem vedea alocarea bugetului local și celor 7,2 miliarde de lei pe capitole bugetare, în așa fel încât putem observa mai bine unde se duc de fapt banii dar și ce sume au fost alocate pentru anul trecut și cât din ele s-au transformat efectiv în plăți curente. Acestea au fost ordonate în tabel descrescător după bugetul din 2019 în timp ce execuția este pentru perioada până la sfârșitul lui Noiembrie anul trecut. Menționăm încă odată că diferențele față de execuția bugetară finală nu vor fi mari, dată fiind natura bugetară a Municipiului București dar și a modului de a bugeta al Primăriei Municipiului București.

Și anul acesta cei mai mulți bani se vor cheltui pe transportul în comun. Vorbim de peste 1,6 miliarde de lei, din care 820 de milioane de lei se vor duce pe subvenție și doar 52 de milioane de lei pentru investiții directe ale STB. Cu toate acestea, execuția pe 2019 ne arată că doar 876 de milioane de lei au fost cheltuiți efectiv, din care 600 de milioane doar pentru subvenție. Situația este asemănătoare și în ceea ce privește energia termică, unde avem alocată suma de 1 miliard de lei, din care 820 de milioane de lei pentru subvenție, 100 de milioane de lei pentru majorarea capitalului social al  Termoenergetica și alte 59,2 milioane de lei pentru rambursarea a unei părți din creditul total de peste 400 de milioane de lei, contractat de PMB anul trecut pentru a plăti din subvenție. Dacă anul trecut, banii pentru asigurările și asistența socială ocupau al treilea loc în ceea ce privește bugetul alocat, acum avem sumele alocate pentru străzi, în valoare de aproape 724 de milioane de lei. Vorbim de o sumă cu 300 de milioane de lei mai mare față de 2019, dar care a avut o execuție de doar 149 de milioane de lei anul trecut. Din totalul de anul acesta, 84,9 milioane de lei se va duce pe reparația străzilor.

Prioritățile primăriei se pot vedea și din datele de mai sus, unde învățământul sau sănătatea au bugete mai mici decât cel al autorităților executive. Pentru învățământ avem 147,5 milioane de lei iar pentru sănătate 457 de milioane de lei, comparativ cu bugetul autorităților executive, în valoare de aproape 500 de milioane de lei, cu 140 de milioane de lei mai mult față de alocarea din 2019.

 

 

BUGETUL INSTITUȚILOR DIN SUBORDINE

 Cele 19 spitale din subordinea Primăriei Municipiului București vor avea pentru 2020 un bugete de peste 2 miliarde de lei. Cu toate acestea, execuția pe anul trecut ne arată că doar 64% din banii alocați pe 2019 au fost cheltuiți, adică 1,2 miliarde de lei. Administrația Spitalelor va avea și ea un buget mai mare cu 21 de milioane de lei față de anul trecut dar dacă ne uităm din nou pe execuție, putem vedea că doar 251 de milioane de lei au fost cheltuiți. A treia instituție ca și sumă totală de bani primită este Direcția Generală de Asistență Socială, ce se ocupă cu plata stimulentelor acordate de Primarul General. Nu mai puțin de 550 de milioane de lei va fi bugetul DGAS pentru anul 2020.

De asemenea, cele 15 teatre din subordine vor avea împreună un buget total de 195 de milioane de lei, în timp ce doar Administrația Străzilor va avea un buget de aproape 200 de milioane de lei. Cea mai substanțială scădere o vom avea însă la Administrația Monumentelor, ce avut și cel mai mic procent de execuție anul trecut, de doar 17%. Doar 42,2 milioane de lei vor avea la dispoziție, din care 10,4 milioane de lei sunt bani pentru Bisericii. Vorbim de un buget redus cu 70 de milioane de lei.

ARCUB, CREART și PROEDUS, instituțiile ce organizau principalele evenimente și bâlciuri din capitală vor avea bugete mai mici cu 25 de milioane de lei, semn că administrația are ceva probleme. Chiar și așa, nu mai puțin de 105,5 milioane de lei sunt sumele celor trei pentru alte cheltuieli cu bunuri și servicii, adică bani pentru concerte. Dacă adăugăm și cele 356,1 milioane de lei pentru alte cheltuieli cu bunuri și servicii de la PMB, avem peste 461,6 milioane de lei pentru astfel de simpozioane. Cu toate acestea, cele 7 instituții înființate de Gabriela Firea (Expo Arte, Lumina, Centrul pentru Tineret, Centrul pentru Seniori, Casa Artelor Dinu Lipatti, Direcția Arhitectură Peisagistică, Administrația pentru Consolidarea Clădirilor) beneficiază în continuare de o sumă consistentă. Vorbim de aproape 247 de milioane de lei, sumă asemănătoare cu cea de anul trecut. De altfel, cele 7 instituții nu au avut scăderi semnificative de buget comparativ cu celelalte, ba dimpotrivă, la Centrul pentru Seniori avem chiar un buget mai mare cu 11 milioane de lei.

PRINCIPALELE OBIECTIVE DE INVESTIȚII

Banii pentru investițiile derulate de PMB sunt în valoare totală de 2.393.834.800 lei, adică 500 de milioane de euro. Din această sumă, 2,1 miliarde de lei sunt bani de la bugetul local și au o pondere de 21% din totalul bugetului general al Municipiului. Restul de 293 de milioane de lei sunt bani ce vin din credite, bugetul de stat și fonduri externe nerambursabile. Cu toate acestea, anul trecut au fost investiți efectiv doar 770 de milioane de lei, cu 100 de milioane de lei mai puțin chiar și decât în 2018. Probabil și anul acesta suma nu se va apropria de 1 miliard de lei. Mai mult, suma totală rămasă de executat pentru a finaliza toate obiectivele de investiție ale Primăriei, se ridică la 17,7 miliarde de lei. În ritmul de execuție a lucrărilor de acum, ne-ar trebui 23 de ani să le finalizăm doar pe cele de acum și fără să mai venim cu alte obiective noi de investiție.

PMB

Din cele 2,3 miliarde de lei, mai mult de jumătate din sumă este alocată transporturilor cu 1,35 de miliarde de lei. Alte 549 de milioane se vor duce pe protecția mediului în timp ce 242,6 milioane de lei vor fi cheltuiți pe locuințe, servicii și dezvoltare publică. În cele ce urmează, vom vedea unde anume sunt cheltuiți banii.

1. Autorități publice

Din suma de 34,75 de milioane de lei alocată aici, 27,2 milioane de lei vor fi investiți în consolidarea, reabilitarea, extinderea și restaurarea imobilului din Blvd. Regina Elisabeta 29-31. Alte 1,6 milioane de lei sunt alocați pentru un sistem de management al documentelor și fluxurilor de lucru.

2. Apărare

Aproape toată suma din totalul de 2,6 milioane de lei pentru investiții este alocată consolidării și reabilitării Centrului Militar Zonal (2,4 milioane de lei).

3. Ordine publică și siguranță națională

Din cele 8,7 milioane de lei de aici, 2 milioane de lei se vor duce pe achiziția a 44 de generatoare electrice și alte 2,1 milioane de lei pentru a achiziționa 300 de cofrete sirene electrice.

4. Învățământ

La învățământ avem 68,8 milioane de lei pentru investiții din care 58,2 milioane de lei pentru construcția a 5 complexe multifuncționale pe lângă 5 școli și construcția a 4 after-school.

5. Sănătate

Din cele 36,3 milioane de lei de aici, 30 de milioane se duc pentru Spitalul Metropolitan.

6. Cultură, recreere și religie

Pentru cultură, recreere și religie avem un buget de investiții în valoare de 69,5 milioane de lei din care 2 milioane sunt pentru refacere și modernizarea patinoarului Flamaropol, 10 milioane pentru restaurarea Palatului Voievodal Curtea Veche, 6,5 milioane pentru reabilitarea sălii de spectacole a Teatrului Ion Creangă. La obiective de investiției noi avem 10 milioane pentru construcția unei săli multifuncționale în Complexul Lia Manoliu. Alte 5,4 milioane de lei se duc pe expertize tehnice risc seismic ale clădirilor Teatrului Nottara, Mic, Foarte Mic, Bulandra și Centrul Cultural Lumina.

7. Locuințe, servicii și dezvoltare publică

Din cele 242,6 milioane de lei de aici, 139 de milioane de lei sunt alocați pentru achiziția de imobile, adică 2% din bugetul local. Alte 10 milioane de lei sunt pentru reabilitarea unor blocuri din Sectorul 6. De asemenea, nu mai puțin de 23,7 milioane de lei sunt pentru revizuirea Planului Urbanistic General al Mun. București.

8. Protecția mediului

Din cele 549,4 milioane de lei de aici, nu mai puțin de 467,6 milioane de lei sunt bani pentru continuarea proiectului din fonduri europene de finalizare a stației de epurare Glina. Alte aproximativ 67,5 milioane de lei sunt pentru construcția de piste pentru biciclete. În continuare nu avem niciun obiectiv de investiție care să privească combaterea poluării.

9. Combustibili și energie

Doar 26,6 milioane de lei din suma totală de 30,8 milioane de lei este alocată reabilitării sistemului de termoficare, pe o lungime de 31,621 km, deși necesarul pentru a finaliza investiția este de 324,3 milioane de lei. Alte 3,2 milioane de lei sunt alocate modernizării a 11 centrale termice. De altfel, pentru a finaliza toate obiectivele de investiție de aici, ce presupun finalizarea reabilitării sistemului de termoficare și modernizării de centrale termice, PMB trebuia să aloce 1,88 miliarde de lei! Este greu de crezut că vor cheltui și suma alocată de acum, având în vedere că anul trecut au investit aici nici mai mult nici mai puțin de 9,4 milioane de lei!

10. Transporturi

Capitolul ce beneficiază de cei mai mulți bani sunt transporturile, cu 1,3 miliarde de lei alocați pentru investiții. De aici, 162 de milioane sunt pentru Penetrația Splai-Ciurel, 20 de milioane pentru Străpungerea Splai Dudescu-Nicolae Grigorescu, 83,9 milioane pentru reabilitarea sistemelor rutiere și liniilor de tramvai din Șoseaua Pantelimon. Alte 41,3 milioane lei au fost alocate lărgirii Șoselei Fabrica de Glucoză în timp ce Penetrația Prelungirea Ghencea Domnești primește 50 de milioane de lei din 541 milioane, cât e valoarea investiției. Pasajul Dna Ghica primește și el 75,8 milioane de lei în timp ce pentru modernizarea liniilor de tramvai avem 390,8 milioane de lei, din care 245 milioane de lei, finanțare externă. În ceea ce privește achiziția de autobuze electrice, avem alocată suma de 78,2 milioane de lei, alte 2,5 milioane de lei pentru achiziția unui singur troleibuz, 252 de milioane pentru achiziția a 400 de autobuze, 232 de milioane de lei pentru 69 de autobuze hibride. Alte 13,3 milioane de lei vor fi dați pentru achiziția de mobilier urban și stații de troleibuze și autobuze.

Teatre

Bugetul de investiții al teatrelor este de doar 1,1 milioane de lei (bani ce se duc în mare parte pe dotări independente), cu 3 milioane de lei mai puțin față de anul trecut. Mai mult, Teatrele Constantin Tănase, Nottara și de Comedie nu au niciun ban alocat pentru investiții.

CREART, ARCUB, PROEDUS

Suma alocată în total pentru investiții la cele 3 este de doar 1,39 milioane de lei, din care cei mai mulți bani pentru CREART, cu 741.000 lei. Și aici mare parte din sume sunt folosite pentru diverse dotări independente.

Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic

Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic este instituția cu cei mai mulți bani alocați pentru investiții, după PMB. Vorbim de o sumă de 120 de milioane de lei din care 117,9 milioane sunt alocate cheltuielilor de expertiză, proiectare și execuție pentru 25 de clădiri. Din păcate, vorbim de un blocaj pentru că sunt aceleași clădiri ca în anii anteriori, ce nu au fost finalizate.

Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale

ASSMB este a doua instituție după PMB, ca sumă totală alocată investițiilor. Vorbim de 115,4 milioane de lei, cu 50 de milioane de lei mai mult față de anul trecut. Din aceștia, mai mult de jumătate, mai exact 46,5 milioane sunt destinate reconstrucției, reamenajări și modernizării Spitalului Foișor. Alte 26,1 milioane de lei sunt pentru reabilitarea blocului operator de la Spitalul Cantacuzino în timp ce 26 de milioane sunt pentru diverse dotări pentru spitalele din subordinea Primăriei.

Străzi

Administrația Străzilor are și ea un buget de investiții de 63,5 milioane de lei, cu 28 de milioane de lei mai mult față de 2019, din care 19,5 milioane sunt pentru modernizarea intersecțiilor semaforizate. Sistemul de control al vignetelor Oxigen va costa 11,3 milioane de lei în timp ce 20,9 milioane va fi modernizarea și consolidarea pasajului denivelat Pod Grant.

Asistență Socială

Direcția Generală de Asistență Socială are și ea un buget mai mare cu 38 de milioane de lei față de anul trecut. Vorbim pentru 2020 de 65,6 milioane de lei din care 63 de milioane de lei se pare că se vor duce pe construcția Băncii de Alimente, Cantină socială, Centru de asistență mamă și copil și reintegrare socio-profesională dar și sediu administrativ.

Statui

Pentru statui avem anul acesta cu 4 milioane de lei mai puțin. Vorbim de o sumă de 12,1 milioane de lei, din care cei mai mulți bani se vor duce pe lucrări de reparații și transpunere în bronz și pietre ale ansamblului Aleea Cariatidelor, cu 2,75 milioane lei. Pentru  proiectarea unei statui și soclu Ronald Reagan avem alocată suma de 2,3 milioane de lei în timp ce pentru lucrările de reparații capitale la ansamblul monumental Glorie eternă eroilor revoluției avem 2,15 milioane de lei.

CONCLUZII

Bugetul Municipiului București în valoare de 10 miliarde de lei este unul fantezist și nesustenabil, menit să ascundă problemele financiare ale capitalei. Bugetul pe 2020 este falimentar pentru că vorbim de venituri de peste 1,8 miliarde de lei din pix, prin supraestimări flagrante ale unor categorii bugetare. Gabriela Firea angajează o politică bugetară iresponsabilă, cu investiții mult sub necesar și fără criterii clare de prioritizare a unor mari proiecte de infrastructură. De altfel, cele din urmă lipsesc cu desăvârșire în timp ce anul trecut doar 770 de milioane de lei din 2 miliarde lei au fost cheltuiți efectiv pentru investiții, cu 100 de milioane mai puțin chiar și față de 2018.

Din nou, mare parte din buget se duce pe subvenția acordată STB și Termoenergetica cu 1,64 miliarde de lei, aproape 1 miliard de lei pentru instituțiile din subordine și peste 461 de milioane de lei pentru diverse evenimente în timp ce cultura este mult subfinanțată.

Uniunea Salvați România va propune, ca în fiecare an, o serie de amendamente la proiectul de buget local, menite să ajusteze problemele semnalizate dar și a respecta prioritățile cetățenilor pentru dezvoltare.