Soluțiile USR la problema consolidării clădirilor cu risc seismic

Din 2001 până în prezent, doar 26 de imobile, dintre care 19 din București, au fost consolidate cu fonduri publice, puse la dispoziție de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Acesta a fost punctul de plecare al dezbaterii ”București – reparație capitală” ce a avut loc în seara zilei de 8 februarie a.c..

”Sunt trei mari obstacole și disfuncționalități care blochează consolidarea clădirilor cu risc seismic. În primul rând, sunt disfuncționalități interne ale programului care trebuie corectate prin modificarea legislației. În al doilea rând, sunt disfuncționalități majore de comunicare ce afectează încrederea cetățenilor în autorități și în programul de consolidare, cu atât mai mult cu cât pare că nimeni nu ține cont de problemele, de interesul și de opțiunile proprietarilor acestor imobile. Și, nu în ultimul rând, sunt obstacole derivate din viziunea absolut cinică a multor primari care au evitat acest subiect de teamă să nu se confrunte cu probleme de imagine”, a declarat Roxana Wring, consilier municipal și președinte USR București.

”Doar 2% din banii alocați în 2016 și în 2017 de Minister au fost cheltuiți efectiv pentru consolidări. Restul au fost realocați pentru că nu au fost folosiți în program. Nu este de mirare că în ultimii doi ani nu s-a finalizat consolidarea niciunui imobil din fonduri publice. Deși primarii sunt obligați să acționeze, tot demersul are un cost politic pe care niciun politician nu a vrut să și-l asume până acum. De asemenea, există o neîncredere cronică în stat și în autoritățile publice din partea proprietarilor care se întreabă, pe bună dreptate, cât va dura consolidarea, unde vor locui în această perioadă, care va fi costul total ce va trebui rambursat”, a declarat Cristian Ghinea, deputat USR.

  1. Printre posibilele soluții puse în discuție de către reprezentanții USR și propuse dezbaterii, se numără:
  2. Comunicarea susținută cu toți proprietarii și locatarii acestor imobile și informarea lor cu privire la program și la etapele acestuia. Oamenii trebuie să înțeleagă foarte bine nu doar pericolele la care se expun, ci și soluțiile pe care le au la dispoziție. Cel mai important, trebuie să-și recâștige încrederea în capacitatea instituțiilor de a gestiona această problemă.
    Participarea reală a proprietarilor la toate deciziile marjore care se iau de-a lungul acestui proces anevoios al consolidării. Proprietarii trebuie să participe la alegerea soluției, poate la alegerea constructorului, la gestionarea situației din timpul și de după consolidare etc. Banii puși la dispoziție de stat sunt de fapt un împrumut pe care tot proprietarii îl vor rambursa. Fiind așadar vorba de banii lor în ultimă instanță, proprietarii trebuie cooptați la modul real în procesul de decizie.
  3. Discutarea fiecărui caz în parte și oferirea unei game mai largi de opțiuni în funcție de fiecare caz în parte. Consolidarea și apoi plata unei rate consistente timp de 25 de ani nu este neapărat opțiunea cea mai bună pentru toți proprietarii. Unii poate ar dori să vândă, alții poate că ar dori să achite mai repede cheltuielile. În acest sens, înființarea unui Fond special care să achiziționeze clădirile cu risc seismic și să le consolideze poate fi una dintre soluțiile care să deblocheze întregul mecanism.
  4. Soluțiile oferite de municipalitate trebuie să fie integrate. Adică să privească problema din punctul de vedere al beneficiarului și nu din punctul de vedere al funcționarului. Or, beneficiarul se întreabă pe bună dreptate, unde va locui pe timpul consolidării, unde își va depozita mobila, cine îi va plăti chiria, cât va fi devizul final, cine, cum și cu ce bani va asigura amenajarea interioară a imobilului, în condițiile în care, de multe ori, reabilitare se rezumă la lucrări de structură, iar interiorul rămâne nefinisat.
  5. Municipalitatea trebuie să aibă posibilitatea exproprierii, mai ales în cazul clădirilor monument istoric. Așa cum au fost expropriate clădiri pentru a fi dărâmate, la fel ar trebui să fie expropriate clădiri, dar pentru a fi consolidate și salvate.
  6. Expertizarea clădirilor trebuie să fie un demers continuu pentru Primărie. La 20 de ani de la expertizare, multe clădiri care sunt incluse acum în categoriile a II a sau a III a, ar putea să fie de fapt în categoria I.
  7. Încurajarea soluțiilor bancare pentru finanțarea consolidării. Prin mecanisme aflate la dispoziția statului, Băncile pot fi încurajate să ofere credite pentru consolidări, iar potențialii beneficiari pot fi motivați să apeleze la o astfel de soluție.
  8. Simplificarea condițiilor pentru accesarea programului. Problema nu este lipsa de resurse, ci lipsa de beneficiari. Prin urmare, nu trebuie limitat accesul în program, ci trebuie deschis acest program către mai mulți proprietari. De exemplu, pentru clădirile construite înainte de 1950, să nu mai fie nevoie de o expertiză tehnică pentru intrarea în program. Oricum acea expertiză se va face înainte de consolidare, în vederea stabilirii soluției tehnice. Nu are sens așadar condiționarea accesului în program de existența unei expertize care oricum se va face și care oricum va constata că este nevoie de consolidare.
  9. Adoptarea unor soluții de regenerare urbană care să funcționeze ca un factor în plus în vederea motivării și mobilizării proprietarilor pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic. Resposabilizarea autorităților locale dar și a prefectului în a urmări transpunerea în practică a legii. În acest moment, nu avem un vid legislativ, ci avem un vid de voință, în sensul că nimeni din administrația publică locală nu dorește la modul real să se înhame la o astfel de inițiativă.
  10. Ierarhizarea rațională a priorităților. Primăria trebuie să-și ierarhizeze prioritățile în materie de consolidări și să acționeze cu celeritate. Foarte multe din clădirile cu risc seismic 1 sunt în propritatea municipalității și este inacceptabil ca tocmai în cazul acestor imobile lucrurile să meargă atât de greu.

Dezbaterea privind consolidarea imobilelor cu risc seismic s-a bucurat de prezența a peste 80 de arhitecți, ingineri, oameni care locuiesc în imobile cu risc seismic și bucureșteni interesați de posibile soluții la problema consolidărilor. Mulțumiri pentru ideile prezentate Ralucăi Munteanu, arhitect, editor București, Orașul vulnerabil și lui Matei Sumbasacu, inginer și fondator Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic.

”București – reparație capitală” este al doilea eveniment din seria ”Dezbaterile USR”. În cadrul acestei serii de evenimente, USR București își propune să găsească soluții viabile la problemele Capitalei, împreună cu specialiști, reprezentanți ai mediului academic și neguvernamental, oameni politici, reprezentanți ai instituțiilor publice și, mai ales, bucureșteni interesați de orașul în care trăiesc.