[vc_row][vc_column][grve_title title=”BUGETUL LOCAL”][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column width=”1/2″][grve_title title=”Venituri” heading=”h4″][grve_progress_bar bar_style=”style-2″ values=”3708780|Buget 2016,4044594|Proiect 2017″][/vc_column][vc_column width=”1/2″][grve_title title=”Cheltuieli” heading=”h4″][grve_progress_bar bar_style=”style-2″ values=”3708780|Buget 2016,5020094|Proiect 2017″][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]Primăria se bazează pentru bugetul local pe venituri în valoare de 4,044,594,000 lei și cheltuieli de 5,020,094,000 lei, având un deficit prognozat de -975,500,000 lei, unul dintre cele mai mari din ultimii ani. [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_divider][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_title title=”Venituri”][vc_column_text]Majoritatea veniturilor la buget provin de la bugetul central, din cotele defalcate din impozitul pe venit, 92,07% pondere din totalul veniturilor. Subvenţiile de la stat reprezintă şi ele 2,15% din total, ceea ce ne demonstrează o dependenţă faţă de aceste sume alocate, chiar dacă nu la fel de mare ca pentru alte judeţe – capitala fiind un centru economic imporant – dar la fel de ne-sustenabilă. De altfel, aceste sume nu sunt compensate prin alte surse de venit, iar de cele mai multe ori, estimările sunt mai mult decât optimiste. [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column width=”1/6″][grve_pie_chart pie_chart_val=”92.2″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Cote și sume defalcate din impozitul pe venit” heading_tag=”div” heading=”small-text” pie_active_color=”#0082ff”][/vc_column][vc_column width=”1/6″][grve_pie_chart pie_chart_val=”4.46″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Venituri nefiscale” heading_tag=”div” heading=”small-text” pie_active_color=”#0082ff”][/vc_column][vc_column width=”1/6″][grve_pie_chart pie_chart_val=”2.15″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Subvenții de la bugetul de stat” heading_tag=”div” heading=”small-text” pie_active_color=”#0082ff”][/vc_column][vc_column width=”1/6″][grve_pie_chart pie_chart_val=”1.12″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Impozit pe venit” heading_tag=”div” heading=”small-text” pie_active_color=”#0082ff”][/vc_column][vc_column width=”1/6″][grve_pie_chart pie_chart_val=”0.13″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Alte impozite și taxe fiscale” heading_tag=”div” heading=”small-text” pie_active_color=”#0082ff”][/vc_column][vc_column width=”1/6″][grve_pie_chart pie_chart_val=”0.07″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Venituri din valorificarea unor bunuri” heading_tag=”div” heading=”small-text” pie_active_color=”#0082ff”][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]Dacă ne uităm cu atenţie, putem observa o supra-evaluare semnficativă a două tipuri de venit ce ţin exclusiv de performanţa autorităţii locale, în ceea ce priveşte atragerea de fonduri, iar anii precedenţă ne-au demonstrat acest lucru:
- Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri – 84,500,000 lei. Aceleaşi venituri fuseseră estimate în proiectul de buget pe 2016 la 66,500,000 lei și au ajuns în prevederile definitive la 1,682,000 lei (de 40 ori mai putin), după ce în 2015 fuseseră inițial estimate la 248,342,000 lei şi au ajuns în prevederile definitive de la sfârşitul anului la 49,0000 lei
- Sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări – 76,264,000 lei. Similar, la începutul anului 2016, acestea fuseseră estimate la 220,509,000 lei şi au ajuns la sfârşitul anului doar la 46,555,000 lei, adica de 5 ori mai puțin.
Istoricul veniturilor PMB ne arată că în bugetul local au fost formulate estimări optimiste la fiecare început de an, ce permiteau o alocare mai mare a cheltuielilor. Aceste estimări optimiste conduc la rectificări bugetare, pentru că Legea privind finanţele publice locale 273/2006 prevede la Art. 14 (7) „În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.”
Vorbim, prin urmare, de o supra-evaluare a veniturilor, ce nu conduce decât la o politică bugetară iresponsabilă, cu un buget de cheltuieli ce nu pot fi acoperite din resursele proprii, cu riscul de a mări deficitul bugetar prognozat.[/vc_column_text][grve_divider][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_title title=”Cheltuieli”][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column width=”1/4″][grve_pie_chart pie_chart_val=”29.87″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Transfer între unități ale administrației publice” heading_tag=”div” heading=”small-text” pie_active_color=”#ff3750″][grve_pie_chart pie_chart_val=”27.26″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif” heading_tag=”div” heading=”small-text” pie_active_color=”#ff3750″][/vc_column][vc_column width=”3/4″][vc_column_text]Cea mai mare parte din cheltuielile bugetului local sunt alocate transferurilor între unităţi ale adminsitraţiei publice, mai exact subvenţile alocate instituţilor din subordine (29.87%) şi subvenţilor pentru căldură şi transport, de la RADET şi RATB (27,26%). Cele din urmă au din nou o pondere ridicată din totalul cheltuielilor Municipiului Bucureşti. Vorbim de subvenţii de peste 1 miliard de lei, cele pentru RATB fiind cu aproape 8% mai mari comparativ cu RADET. Dacă ne uităm la investiţile în cele două regii, situaţia se află în opoziţie, deşi sumele alocate aici sunt şi ele destul de mari (RATB cu 49,307,000 lei şi RADET cu 86,536,000 lei). Vorbim de o sumă aproape de două ori mai mare pentru RADET (63,70%) faţă de RATB (36,60%), după cum se poate observa în graficul alăturat:[/vc_column_text][grve_progress_bar bar_style=”style-2″ values=”550000000|Subvenții RATB,484141000|Subvenții RADET,49307000|Investiții RATB,86536000|Investiții RADET”][vc_column_text]Pentru cea din urmă, investiţia prevede modernizarea centralelor termice de la Depoul Vatra Luminoasă şi Colentina. În ceea ce priveşte RADET, jumătate din sumă este alocată continuării reabilitării sistemului de încălzire centralizată al Municipiului Bucureşti, modernizării unor reţele termice, alimentării cu căldură sau un sistem dispecer de supraveghere şi conducere operativă a sistemului de termoficare. Cealaltă jumătate din sumă este alocată unor investiţii noi pentru eficientizarea alimentării cu energie termică, modernizarea unor centrale şi reţele termice.
Trebuie precizat că situaţia celor două companii nu este una foarte bună, vorbim de grave probleme financiare şi datorii, subvenţionarea directă, de către Primărie, nefăcând altceva decât să întrețină nesustenabilitatea acestor investiţii. Vorbim de sume alocate de la bugetul local unor regii cu pierderi imense. [/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_divider][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_title title=”Bugetul propriu al Primăriei Municipiului Bucureşti”][grve_counter counter_end_val=”1000000000″ counter_thousands_separator=”.” counter_suffix=”lei” counter_color=”primary-2″ icon_type=”icon” icon_library=”simplelineicons” icon_simplelineicons=”smp-icon-wallet” title=”subvenţile RADET şi RATB” heading=”small-text”][vc_column_text]Valoarea totală a cheltuielilor din bugetul propriu al municipiului Bucureşti ajunge la 4,026,364,000 lei, cu 846,603,000 lei mai mare faţă de cheltuielile finale ale anului 2016, din care 1 miliard de lei sunt reprezentate doar subvenţile RADET şi RATB. De altfel, dacă ne uităm în graficul de mai jos, putem observa că bugetul propriu al Primăriei Municipiului Bucureşti este de două ori mai mare decât totalul bugetului de cheltuieli alocate pentru toate celelalte instituţii din subordine:[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column width=”1/2″][grve_pie_chart pie_chart_val=”69.30″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Buget propriu PMB” heading_tag=”div” heading=”h4″ pie_active_color=”#ff3750″][/vc_column][vc_column width=”1/2″][grve_pie_chart pie_chart_val=”30.70″ pie_chart_suffix=” %” pie_chart_size=”small” pie_line_style=”round” title=”Celelalte instituții” heading_tag=”div” heading=”h4″ pie_active_color=”#0082ff”][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]Deşi pe de o parte, este normal ca o bună partă din bugetul local să fie alocată PMB, fiind o instituţie ce are mai multe atribuţii administrative, de această dată vorbim de o proporţie covârşitoare. O mare parte din acest efort bugetar se datorează inclusiv, aşa cum precizam înainte, subvenţilor pentru energie termică şi transport în comun. Pentru cea din urmă, primăria a prevăzut o serie de sume pentru achiziţionarea de troleibuze, autobuze şi tramvaie destul de interesante. Pentru 10 autobuze, PMB este dispusă să plătească suma de 15,187,000 lei în timp ce pentru un singur tramvai, aproape tot atât cât pentru 10 autobuze: 13,955,000 lei. Mai există prevăzută şi suma de 2,363,000 lei pentru achiziţionarea unui singur troleibuz. Precizăm că vorbim de sumele disponibile din creditele bugetare, în timp ce din creditele de angajament, adică limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate pentru execuţia multianuală şi efectuarea de plăţi în viitor, din bugetele următoare, vorbim de sume uriaşe. Aceste sume nu vor face altceva decât să pună o presiune imensă pentru următoarele bugete, cu riscul de a lăsa o moştenire grea din urmă. Pentru 100 de tramvaie vorbim de peste un miliard de lei: 1,359,519,000, adică 13,595,190 pentru un tramvai; pentru 100 de troleibuze suma de 236,289,000 lei, adică 2,362,890 lei pentru un troleibuz; în timp ce pentru 400 de autobuze, vorbim de suma de 607,482,000 lei, adică 1,518,705 lei pentru un autobuz, aşa cum se poate observa mai jos:[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_progress_bar bar_style=”style-2″ values=”1359519000|Tramvaie,607482000|Autobuze,236289000|Troilebuze,3500000|Piste pietonale şi pentru biciclişti”][vc_column_text]Pentru pistele pietonale şi pentru biciclişti, în schimb, deşi nu este prevăzut câţi kilometri vor însuma, vorbim de o sumă de 3,500,000 lei pentru ele.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_title title=”Obiective de investiţii a unor instituţii subordonate CGMB”][vc_column_text]Modul de prioritizare a investiţilor rămâne încă o necunoscută în cazul acestei administrații, cu sume importante alocate pentru lăcaşele de cult sau diferite realizări şi amplasări de statui, sume ce puteau fi folosite pentru refacerea infrastructurii rutiere, sistemul de canalizare atât de deficitar sau alte probleme ale capitalei cărora le-ar trebui acordată mai multă atenţie.
De exemplu, am dori să vedem bugetate mai multe măsuri de eficientizare a transportului public (investiții mai substanțiale în flotă), combatere a poluării (răscumpărarea spațiilor verzi pierdute și reamenajarea ca parcuri sau locuri de joacă pentru copii), consolidarea clădirilor cu risc seismic (doar a înființat o administrație cu acest scop) și investiții care să reducă nevoia de subvenții. Desigur, declarativ acestea sunt prioritare dar fondurile alocate nu se regăsesc în buget!
Dacă ne uităm, spre exemplu, la Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, putem observa o serie de investiţii ce ne-au stârnit curiozitatea:[/vc_column_text][grve_progress_bar bar_style=”style-2″ values=”1488000|Realizare proiect şi amplasare monument HORTENSIA PAPADAT BENGESCU,275000|Proiect + amplasare statuie dac,695000|Reparaţii+proiect tehnic pasajul Latin-Lipscani,360000|Amplasare monument PRINŢUL RAINER al-III-lea de MONACO,8000000|Refacere monument de for public IC BRĂTIANU,4500000|Realizare monument ÎNSINGURARE,7050000|Proiect +Realizare ansamblul monumental REGELE FERDINAND I NTREGUITORUL,435000|Proiect + Amplsare monument din bron REGENESIS,6500000|Realizare ansamblu monumental MAREA UNIRE,800000|Realizare monument PD KISELEFF”][vc_column_text]Numai refacerea monumentului de for public “IC Brătianu” costă 8,000,000 lei în timp ce alte 7,050,000 lei sunt pentru proiectul şi realizarea ansamblului monumental “Regele Ferdinand Întregitorul”. Şi în acest an avem o sumă alocată pentru reparaţiile şi proiectul tehnic de la Pasajul Latin-Lipscani, pasaj ce este reparat în fiecare an, ceea ce ne indică că această sumă este pierdută. O soluţie mult mai eficientă ar putea fi, spre exemplu, achiziţionarea de camere video, astfel încât vandalizarea şi eventualele probleme din pasaj să fie evitate, implicit reduse şi costurile alocate în fiecare an pentru el.
Dacă proiectele de mai sus însumează 30,103,000 lei şi reprezintă cheltuieli destul de mari, sumele alocate pentru sprijinul financiar al unor lăcaşe de cult sunt aproape de două ori mai mari: 55,0000,000 lei. Din această sumă, 15,0000,000 lei sunt pentru Catedrala Mântuirii Neamului.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_title title=”Sume alocate pentru sprijinul financiar al unor lăcaşe de cult”][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column width=”1/3″][grve_pricing_table pricing_table_style=”style-2″ title=”Patriarhia Română” description=”Bd. Regina Maria, nr. 1, sector 4″ price=”15.000.000″ interval=” lei” values=”lucrări de construcţii” animation=”fadeInUp” button_text=””][/vc_column][vc_column width=”1/3″][grve_pricing_table pricing_table_style=”style-2″ title=”Sfântul Nicolae Udricani” description=”Str. Dr. Iuliu Barasca/ Clucerului Udricani, nr.l 1/14″ price=”3.200.000″ interval=” lei” values=”monument istoric ce necesită lucrări de reabilitare si extindere aşezăminte” animation=”fadeInUp” button_text=””][/vc_column][vc_column width=”1/3″][grve_pricing_table pricing_table_style=”style-2″ title=”Mănăstirea Antim” description=”Bdul Regina Maria, nr. 1, sector 1″ price=”2.870.000″ interval=” lei” values=”lucrări de consolidare, restaurare paraclis- monument istoric secolul XVIII şi lucrări de restaurare şi consolidare Paraclis Pompilian” animation=”fadeInUp” button_text=””][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]
| Denumire lăcaş cult | Adresă | Obiectul solicitării | Valoare propusă lei |
| Sfântul Andrei-Chitila | Şos. Chitilei, nr. 138, sector 1 | lucrări de restaurare-conservare pictură murală, edificare aşezământ cultural, social si misionar | 2,600,000 |
| Sfânta Vineri Herasca | str. Olteni, nr. 12, sector 3 | lucrări de reconstrucţie biserică | 2,300,000 |
| Izvorul Tămăduirii -Spitalul Colentina | Şoseaua Ştefan cel Mare, nr. 19-21, sector 2 | lucrări de construcţie a bisericii: completări suprastructură, lucrări acoperiş, finisaje exterioare, finisaje interioare, instalaţii şi amenajări exterioare. | 2,200,000 |
| Sfânta Treime Ghencea | Calea 13 septembrie, nr. 211, sector 5 | continuare lucrări ansamblu rezidenţial pentru asistenţă socială | 1,900,000 |
| Protoieria sectorului 1 | Piaţa Amzei, nr. 13, sector 1 | lucrări de construcţie sediu administrativ Protoierie Sector I | 1,900,000 |
| Sfânta Vineri-Drumul Taberei | Str. Braşov, Nr. 21c | continuare şi finalizare lucrări de pictură, renovare şi finisare a bisericii, confecţionare catapeteasmă | 1,800,000 |
| Sfântul Ioan Rusul şi Acoperământul Maicii Domnului-Brâncuşi | Str. Valea Ialomiţei, nr. 52, sector 6 | continuare lucrări de construcţie la ansamblul parohial | 1,700,000 |
| Parcul Domeniilor-Caşin | Bd. Mărăşti, nr.16, sector 1 | lucrări de pictură interioară | 1,500,000 |
| Parohia Tuturor Sfinţilor Români | Aleea Sălaj, nr. 4A, sect. 5 | lucrări de construcţie a unei cantine sociale si anexe cantină, lucrări de construire pangar, lumânărar, gard | 1,400,000 |
| Apărătorii Patriei I | str. Panselelor, nr. 31, sect. 4 | lucrări de consolidare, reamenajare şi refacere a bisericii parohiale | 1,300,000 |
| Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel | Str. Sfinţii Apostoli, nr. 1 A, sector 5 | monument istoric- lucrări de consolidare şi restaurare | 1,200,000 |
| Sfântul Gheorghe Plevna | Calea Plevnei, nr. 122, sector 6 | monument istoric- lucrări de consolidare şi restaurare, amenajare incintă, restaurare pictură | 1,000,000 |
| Sfântul Nicolae -Băneasa | str. Neagoe Vodă, nr. 20, sector 1 | monument istoric ce necesită renovare, construirea unui spaţiu pentru activităţi sociale, amenajarea curţii bisericii | 1,000,000 |
| Mănăstirea Plumbuita | str. Plumbuita, nr. 56 58, sector 2 | reparaţii capitale anexe gospodăreşti, chilii, amenajări curte | 1,000,000 |
| Iancu Vechi -Mătăsari | Str. Mătăsari nr. 39, sector 2 | lucrări de pictură în tehnică frescă | 900,000 |
| Apostol şi Evanghelist Ioan | str. Emil Racoviţă, sector 4 | finalizare lucrări de tencuire interioară, instalaţii electrice şi termice, pardosire biserică, lucrări de amenajare exterioară | 800,000 |
| Delea Veche | str. Delea Veche, nr. 29A, sector 2 | restaurare pictură din biserica, restaurare catapeteasmă, mobilier şi lucrări de pictură la capelă | 800,000 |
| Pogorârea Sfântului Duh-Sf.Nicolae Militari | str. Aleea Politehnicii, nr. 7, sector 6 | continuarea lucrărilor la Aşezământul social în vederea finalizării şi desfăşurării de activităţi sociale în folosul membrilor comunităţii | 800,000 |
| Costeasca | Str. Navigaţiei, nr. 54, sector 1 | lucrări de construcţie clopotniţă cu spaţii liturgice | 800,000 |
| Ceauş Radu | str. Ceauş Radu, nr. 8 | reabilitare şi refacere împrejmuire la clădirea bisericii şi a caselor parohiale | 700,000 |
| Sfântul Antonie cel Mare şi Ioan Casian | str. Pridvorului, nr. 6A, sector 4 | lucrări de pictură murală tehnică fresco | 550,000 |
| Sfântul Nicolae-Negustori | str. Theodor Ştefanescu nr.5, sect.3 | monument istoric- continuare si finalizare lucrări de consolidare, reparare si renovare | 500,000 |
| Adormirea Maicii Domnului- Militari I | str. Orşova, nr. 4, sector 6 | restaurare iconostas (catapetesmei), confecţionare mobilier sculptat | 500,000 |
| Sfinţii Arhangheli -Huedin | Bd. Constantin Brâncoveanu, nr. 118A, sector 4 | lucrări de pictură la biserică | 500,000 |
| Daniil Sihastrul | str. Covasna, nr. 23-25, sect.4 | lucrări de finisaje şi amenajări, lucrări de pictură | 400,000 |
| Nicolae Ghica-Paraclis Universitar (Biserica Rusă) | str.Ion Ghica, nr. 9, sect.3 | monument istoric ce necesită lucrări restaurare şi consolidare a turlelor secundare, a clopotniţei, a faţadelor exterioare a bisericii, reparaţia acoperişului | 400,000 |
| Naşterea Maicii Domnului Ghencea | str. Mărgeanului, nr. 107, sector 5 | finalizarea lucrărilor de refacere faţadă şi acoperiş | 400,000 |
| Ioan Moşi | Calea Moşilor, nr. 257, sector 2 | reparaţii la acoperiş,lucrări de tencuieli exterioare, lucrări de înlocuire instalaţie electrică, refacere gard, amenajare curte (pavare curte şi borduri) | 400,000 |
| Sfinţii Trei Ierarhi | str. Turnu Măgurele, nr. 244, sector 4 | lucrări de tencuire interioara la turle şi bolţi, instalaţii electrice şi termice şi branşare la utilităţi, pardosire biserică, placare soclu biserică şi scări de aces, finalizare faţadă, sistem drenare apă pluvială | 400,000 |
| Şerban Vodă | str. Petre Ţuţea, nr. 1, sect. 4 | continuarea lucrărilor la aşezământul social | 300,000 |
| Spiridon Vechi | str.Piaţa Naţiunile Unite, nr. 5-7, sector 4 | lucrări de conservare-restaurare pictură murală la biserică | 280,000 |
| Cărămidarii de jos | Str. Piscului, nr. 3, sector 4 | continuarea lucrărilor de conservare restaurare a picturii murale | 250,000 |
| Sfântul Nicolae Amza | Str. Biserica Amzei, nr. 12, sector 1 | Lucrări de conservare-restaurare componente artistice (catapeteasmă, mobilier şi tâmplărie lemn, obiecte de metal şi broderie) | 250,000 |
| Miron Patriarhul | str. Iani Buzoiani, nr. 2, sector 1 | lucrări de infrastructură, suprastructură, executară rampă de acces, modificare scări | 200,000 |
| Parohia Doamna | Calea Victoriei nr. 28, sector 3 | continuarea şi finalizare lucrărilor de conservare restaurare pictură murală a bisericii -monument istoric | 200,000 |
| Biserica Creştină după Evanghelie ‘’Izbânda” | Str. Nicolae Oncescu, nr. 23, sector 6 | renovare interioară şi exterioară a clădirii bisericii | 200,000 |
| Sfântul Prooroc Daniel | Aleea Huedin, nr. 6-8, sector 4 | continuare lucrări de construire biserică | 200,000 |
| Sfântul Andrei -Parva | Aleea Parva, nr. 1B, sector 6 | continuarea lucrărilor de pictură la biserică | 150,000 |
| Sfântul Ilie Hanul Colţei | str. Doamnei, nr. 18-20, sector 3 | monument istoric – consolidare şi renovare biserică, schimbare structură acoperiş şi tablă zincată | 150,000 |
| Târca Vitan | Calea Vitan , nr.142, sect.3 | construcţii la porticele de pe laturile de nord şi de sud ale curţii bisericii, instalaţii sanitare, instalaţia de hidrant | 100,000 |
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_counter counter_end_val=”55000000″ counter_thousands_separator=”.” counter_suffix=” lei” counter_color=”primary-2″ counter_size=”large” title=”Total”][grve_divider][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_title title=”PROEDUS vs. Centrul Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri”][vc_column_text]Pentru acest an, PROEDUS (Centrul de Proiecte şi Programe Educaţionale şi Sportive), ce are ca scop, potrivit hotărârii de înfiinţare: “Art.3:
- a) pregătirea extracurriculară și dezvoltarea unor aptitudini și abilități în cadrul unor proiecte și programe adresate copiilor, pe categorii de vârstă, adolescenților și tinerilor, respectiv segmentului de varsta 6 – 26 de ani;
- b) organizarea unor secțiuni de selecție a stagiilor de formare pentru consilieri și promotori ai activităților socio-educative, cultural-artistice, turistice, sportive și de divertisment cu scopul implicării efective a tinerilor în programele și proiectele derulate prin activități de voluntariat;
c) încurajarea și stimularea creativității, spiritului întreprinzător și inițiativelor tinerilor, venind în întâmpinarea nevoilor comunității prin pregatirea tinerei generații pentru o viața sănătoasă, pentru conștientizarea optiunilor pentru o cariera, pentru lucrul în echipă și pentru stimularea competitivității într-o societate a valorilor reale, în care meritocrația, recunoașterea muncii și talentul sa fie modelul de reușită socio-profesională” , are un buget de 51,139,000 lei.[/vc_column_text][vc_column_text]Aşa cum se poate observa şi în graficul de mai jos, Centrul de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri, proaspăt înfiinţat, a cărei activitate nu va diferi cu mult de ceea a PROEDUS, va avea aproape acelaşi buget de cheltuieli: 46,950,000 lei. Interesant este că suma alocată altor cheltuieli, prevăzută pentru cele două instituţii, este aproape la fel de mare ca suma totală a cheltuielilor. Vorbim de 44,600,000 lei pentru PROEDUS, aproape cât totalul cheltuielilor Centrului de Servicii Comunitare şi 33,900,000 lei pentru cel din urmă:[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column width=”1/2″][grve_title title=”PROEDUS” heading_tag=”h4″ heading=”h4″][grve_progress_bar bar_style=”style-2″ values=”52000000|Cheltuieli totale,44600000 |Alte cheltuieli” color=”primary-2″][/vc_column][vc_column width=”1/2″][grve_title title=”Centrul de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri” heading_tag=”h4″ heading=”h4″][grve_progress_bar bar_style=”style-2″ values=”46950000|Cheltuieli totale,33900000|Alte cheltuieli” color=”primary-2″][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_divider][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column width=”1/2″][grve_counter counter_end_val=”5020094000″ counter_thousands_separator=”.” counter_suffix=” lei” icon_type=”icon” icon_fontawesome=”fa fa-money” title=”TOTAL Cheltuieli Buget local”][/vc_column][vc_column width=”1/2″][grve_counter counter_end_val=”631811000″ counter_thousands_separator=”.” counter_suffix=” lei” icon_type=”icon” icon_fontawesome=”fa fa-money” title=”TOTAL Alte Cheltuieli Instituţii”][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][grve_divider padding_bottom=”50px”][grve_title title=”Principalele observații pe proiectul de buget sunt:”][grve_quote]Aproape cinci miliarde de lei, adică un miliard de euro, are pe mâini primarul general Gabriela Firea în 2017, și pe tot vrea să-l cheltuiească după bunul plac, fără să țină cont de nevoile reale ale orașului și chiar de propriile promisiuni electorale. Pentru cea mai aglomerată și cea mai poluată capitală europeană, soluțiile Gabrielei Firea nu sunt investițiile în transport eficient, spații verzi sau clădiri consolidate, ci sunt petrecerile de sezon și monumentele „grandioase”.[/grve_quote][grve_dropcap dropcap_style=”2″ color=”primary-2″]1 Lipsa unei dezbateri reale pe prioritățile bugetare, cu opoziția și cetățenii
Primarul Gabriela Firea a organizat un simulacru de dezbatere în care a chemat presa și a dictat suveran modul în care ea va cheltui veniturile Capitalei. În acest timp, bugetul nu a beneficiat de o dezbatere reală nici măcar în comisiile de specialitate ale consiliului general, fiind mai degrabă un document pe care primarul și-l ajustează după capricii, nu după nevoile orașului. De exemplu cele zece societăți comerciale pe care și le-a dorit doamna Firea, și i le-au votat consilieri PSD+ALDE în ultima ședință de consiliu, nu sunt prinse în proiectul de buget cu cele 120 de milioane de lei necesare, însă scăparea va fi rezolvată rapid printr-un amendament.
La acestea se adaugă și nerespectarea legii finanţelor publice locale ce prevede elaborarea şi punerea în dezbatere publică a proiectul de buget local la cel mult 15 zile de la publicarea în Monitorul oficial al legii bugetului de stat.[/grve_dropcap][grve_dropcap dropcap_style=”2″ color=”primary-2″]2 Estimări de venituri fanteziste, deficit uriaș – În proiectul de buget primăria se bazează pe venituri supraestimate, nerealiste, de peste 4 miliarde de lei (deși anul trecut veniturile realizate abia au atins 3,7 miliarde de lei) în timp ce cheltuielile sunt de peste 5 miliarde de lei. Pornim deci din start cu un deficit prognozat de aproape un miliard de lei (975,500,000 lei), de patru ori mai mare decât în 2016. O nerealizare, foarte probabilă, a acestor venituri estimate va crește dependența orașului de bugetul de stat și va tăia fonduri de la investițiile și așa puține, punând în pericol realizarea acestora.
Bucureștiul are unul dintre cele mai mari deficite din ultimii ani, în condițiile în care trebuie să acopere de la bugetul local inclusiv proiectele cu finanțare nerambursabilă pentru care autoritățile au pierdut sumele de la Uniunea Europeană.
Veniturile şi cheltuielile sunt din nou nerealiste, existând riscul nerealizării acestora și a unei dependențe foarte mari a bugetului local față de bugetul de stat sau chiar renunțarea la proiectele de investiții bugetate, din lipsă de fonduri reale.
Supra-evaluare a veniturilor ce ţin de performanţa autorităţilor locale în ceea ce priveşte atragerea de fonduri, cum ar fi recuperarea cheltuielilor de judecată sau sumele primite de la UE/ alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări, istoria demonstrându-ne până acum că la finalul anului bugetar, sumele sunt până la de 40 de ori mai mici; prin aceeaşi supra-evaluare a veniturilor, avem risc crescut de politică bugetară iresponsabilă şi deficit mai mare decât cel prognozat.
Deficitul prevazut este de patru ori mai mare fata de 2016. Efortul bugetar este imens, iresponsabilitate imensa. Putem sa ajungem in faliment. Se supraevaluează veniturile si asta va duce la taierea cheltuielilor de investiții pe parcursul anului.[/grve_dropcap][grve_dropcap dropcap_style=”2″ color=”primary-2″]3 Grevarea bugetului cu subvenții pompate în regiile problemă RADET și RATB – fără un plan concret de restructurare și eficientizare a regiei de termoficare (aflată în faliment) și a regiei de transport (aproape de colaps) Gabriela Firea anunță perpetuarea și în 2017 a acelorași subvenții aruncate în găurile negre ale orașului – 1 miliard de lei, adică 27 % din bugetul Capitalei. În același timp, pentru investiții în cele două regii se alocă sume infime – numai câteva zeci de milioane de lei la fiecare. Pentru RATB, de exemplu, anunțat în campania electorală că se va înnoi cu 400 de aurobuze, 100 de tramvaie și 100 de troleibuze, primarul Firea alocă în buget numai 14 milioane lei pentru un tramvai, 2,4 milioane lei pentru un troleibuz şi 15,2 milioane lei pentru 10 autobuze noi.[/grve_dropcap][grve_dropcap dropcap_style=”2″ color=”primary-2″]4 Priorități răsturnate, anularea propriilor promisiuni electorale – În bugetul doamnei Firea sunt cuprinse investiții mari în statui și biserici (30 de milioane de lei în statui și 55 de milioane de lei în biserici), dar sunt inexistente investițiile în eficientizarea transportului, consolidări de imobile, răscumpărări de spații verzi retrocedate – deși toate aceste puncte au figurat printre promisiunile electorale ale primarului. Gabriela Firea demonstrează că nu crede în propriile proiecte, cele propuse și aprobate în 2016. De exemplu dotarea cabinetelor școlare, banca de alimente, programul Parteneriat între Generații, proiectul incubatorului de afaceri „București Start-up” – niciunul dintre aceste proiecte nu au primit alocări bugetare în 2017.
Nu sunt clare criteriile după care au fost prioritizate alocările bugetare pentru investiții, existând riscul ca în continuare costurile pentru acestea să crească prin nefinalizarea la termen.[/grve_dropcap][grve_dropcap dropcap_style=”2″ color=”primary-2″]5 Și în 2017, în era datelor deschise, bugetul Capitalei e un document scanat, ce nu poate fi editat, amendat sau modificat, deși USR și numeroase voci din societate au atras atenția asupra necesității publicării bugetului orașului în format editabil.
[/grve_dropcap][grve_dropcap dropcap_style=”2″ color=”primary-2″]6 Proiectul de buget este copy-paste după bugetele lui Oprescu
Acest buget nu are nicio viziune de dezvoltare a orasului ca fundament. Se preia lista de investiții de la Sorin Oprescu (vezi statuile bugetate cu 30 milioane lei). Se preiau, fără a fi oferită nicio rezolvare problemele Bucureștiului: RATB și RADET, subvențiile către acestea, transporturi și infrastructură, aer curat și trafic. Singura viziune despre București a Gabrielei Firea pe care o putem discerne din acest buget: Bucureștiul este despre statui și târguri de sezon, nu despre patrimoniul construit, transport în comun modern și aer curat. Pentru cea mai aglomerată și cea mai poluată capitală europeană, soluțiile Gabrielei Firea sunt petrecerile de sezon și monumentele ‘grandioase’.
[/grve_dropcap][grve_divider padding_bottom=”50px”][grve_title title=”Amendamentele USR”][grve_quote]Consilierii USR consideră oportună o reanalizare a priorităților de investiții în București, astfel încât să se aloce mai mulți bani pentru investiții reale, care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții în oraș. Consilierii USR au propus punctual câteva realocări de fonduri astfel:[/grve_quote][grve_dropcap dropcap_style=”2″]1 30 milioane lei pentru răscumpărare de spații verzi retrocedate în parcurile Capitalei – o intenție pe care și-a anunțat-o recent și primarul Gabriela Firea, dar numai declarativ, fără să prevadă și fonduri pentru asta. Suma poate fi obținută prin realocare de fonduri de la proiectele de statui.[/grve_dropcap][grve_dropcap dropcap_style=”2″]2 Suplimentarea cu 25 de milioane lei a fondurilor pentru reabilitarea și modernizarea rețelei de termoficare. Suma poate fi obținută prin reducerea bugetelor destinate Centrului de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri – 15 milioane de lei din total 33 milioane de la „alte cheltuieli” – și de la bugetul Teatrului Excelsior – 10 milioane de lei dintr-o total de 14,9 milioane de lei de la „alte cheltuieli”.[/grve_dropcap][grve_dropcap dropcap_style=”2″]3 70 de milioane de lei pentru suplimentarea bugetului de achiziții de autobuze noi (adică 70 de autobuze în plus față de cele 10 prevăzute de primar). Suma poate fi obținută prin realocare de la „alte cheltuieli” ale PROEDUS (20 milioanel de lei lei) și de la „alte cheltuieli” ale PMB buget propriu (50 de milioanel de lei).[/grve_dropcap][vc_column_text]Realocările de mai sus, propuse de Uniunea Salvați România prin amendament, în ședința publică din 5 aprilie 2017, au fost respinse de Gabriela Firea și PSD.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]