Analiza rectificării bugetare PMB din data de 31 octombrie 2017

Pe data de 31 Octombrie 2017, a avut loc o nouă rectificare bugetară la Primăria capitalei, cea de a 5-a consecutivă ca să fim mai exacţi. Deja în nota obişnuită, doamna primar alege să taie bani după bunul plac şi să îi adauge la obiectivele personale ale dânsei, statui şi biserici. În stânga, putem observa cum s-au tăiat din bani la această rectificare, pe capitole bugetare, la Primăria Municipiului Bucureşti.  Cea mai importantă sumă a fost luată de la Combustibili şi energie, 69.533.090 lei, în timp ce la polul opus se află Învăţământul, cu 23.918.000 lei adăugaţi, ca urmare a programului de reabilitare a infrstructuri educaţionale, cofinanţat prin Banca Europeană de Investiţii. Vom lua însă pe rând, fiecare capitol bugetar şi îl vom analiza în detaliu.

La rubrica Autorităţi publice şi acţiuni externe, se vor scădea aproape 6 milioane, din care 4 erau alocate achiziţionării a 27 de autoturisme. Astfel, din 5.400.000 lei cât era prevăzut iniţial pentru ele, mai rămân 2.200.000 lei. La Alte servicii publice generale, toată suma este scăzută de la servicile de evidenţă a persoanelor în timp ce la Ordine publică şi siguranţă naţională, suma de 157.000 lei se alocă unui nou obiectiv de investiţie. Vorbim de achiziţionarea unui utilaj special pentru sezonul rece, în niciun caz de dezăpezire, având în vedere că vorbim de Poliţia Locală. Aşa cum menţionam, la Învăţământ, PMB va plus la cofinanţarea cu BEI pentru reabilitarea infrastructurii educaţionale. Va adăuga 29 de milioane lei la învăţământul secundar inferior pentru construirea de săli de sport moderne, scăzând însă de la învăţământul secundar inferior  2 milioane lei. La Cultură, recreere şi religie se scad nu mai puţin de 12 milioane lei, din care aproape 3 milioane lei de la instituţile publice şi de spectacol. Jumătate din sumă va fi redistribuită unde altundeva decât la monumente, dovedind din nou adevăratele priorităţi ale administraţiei PSD.

În ceea ce priveşte Locuinţele, servicile şi dezvoltarea publică, bugetul va fi mărit cu 7.415.00 lei sume pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate aferente construirii de locuinţe pentru tineret. Protecţia mediului primeşte şi ea o majorare de 210.000 lei, bani pentru alte cheltuieli cu bunuri şi servicii, bani ce nu vom putea ştii cu exactitate pe ce se duc. Iată-ne ajunşi la rubrica unde se scade cel mai mult, 69.533.090 lei de la Energia termică, din obiective de investiţii necesare pentru modernizarea infrastructurii termice şi reţelelor de energie termică a Municipiului Bucureşti. Deşi cele mai mari pierderi ale RADET sunt cauzate de infrastructura învechită, Primăria alege să dea cu piciorul modernizării acesteia, cetăţenii fiind cu totul ignoraţi. Potrivit unui alt proiect de hotărâre, în schimb, PMB va plăti în avans 101.535.227 euro, pentru asigurarea continuităţii alimentării cu energie termică a populaţie. Soluţia nu este să peticim mereu din buget pierderile, ci să investim în modernizarea centralelor şi infrastructurii termice, pentru a limita pierderile. Prin urmare, modalitatea de alocare bugetară şi de tăieri din investiţii importante al administraţiei de la Primărie, ne arată modul personal de alcătuire a bugetului şi lipsa de bun simţ la adresa noastră, a cetăţenilor. Aceleaşi observaţii sunt valabile şi la rubrica Transporturi, unde se taie 20 de milioane de lei din construcţii menite să rezolve problema traficului. Vorbim de 6.600.000 lei luaţi de la străpungerea Bd Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu, 5 milioane lei de la reabilitare sistem rutier şi linii de tramvai Bd Liviu Rebreanu sau Şoseaua Pantelimon, alte 5 milioane de la Penetraţie Splaiul Independenţei-Ciurel-A1.

Mai departe vom vedea impactul rectificării asupra instituţilor din subordinea Primăriei şi cum au fost prioritizaţi banii. Aşa cum putem observa, avem tăieri importante de sume cam peste tot şi ce este mai grav, că mare parte din aceste sume au fost tăiate din investiţii. Desigur, cea mai importantă tăiere este la PMB, 77 milioane lei, iar mai sus putem vedea ce a însemnat această tăiere.O altă tăiere importantă a bugetului este la ARCUB, cu 18.529.000 lei în minus în timp ce cea mai importantă sumă de bani adăugată la un buget este desigur, la Administraţia Monumentelor, cu 6.306.000 lei. Le vom lua însă pe rând, pentru a le detalia.

De la Biblioteca Metropolitană se vor scădea 2 milioane de lei, din care jumătate sunt reprezentaţi de cheltuielile cu bunuri şi servicii. De la Centrul pentru Tineret se scad 2 milioane de lei, bani de la reparaţii curente. La Direcţia de Asistenţă Socială se adaugă 157,000 lei, sumă necesară achiziţionării unui utilaj de dezăpezire. Da, aţi citit bine, DGAS va cumpăra un astfel de utilaj şi nu Administraţia Străzilor, cum ar fi fost normal, pentru a dezăpezi Bucureştiul. Pentru cea din urmă, avem o scădere de aproape  40 de milioane de lei, a doua ca şi total după cea de la PMB. Banii, desigur, se scad de la investiţii pentru achiziţionarea de diverse autoutilitare, inclusiv pentru dezăpezire. De la Administraţia Fondului Imobiliar se scad aproape 4 milioane, din care 3 milioane erau bunuri şi servicii. La Muzeul Naţional al Literaturii Române se adaugă 711.000 lei, sume necesare pentru diverse obiecte de mobilier sau sisteme audio, semnalizare luminoasă.

În ceea ce priveşte Teatrele, se vor scădea aproape 4 milioane de lei, din care cel mai mult la Stela Popescu cu 3 milioane de lei şi  Nottara, 1.5 milioane lei, iar alte 1.807.000 lei se vor adăuga de această dată, la bugetul Teatrului Ion Creangă sau Evreiesc de Stat. Sumele sunt destinate pentru achiziţia unor diverse echipamente în timp ce la Teatrul Mic, unde avem o redistribuirea a bugetului, se remarcă cei 9.000 lei destinaţi achiziţionării unui laptop pentru gaming. Nu ştim pentru ce este nevoie de un astfel de laptop, probabil se dezvoltă jocuri pe calculator la Teatrul Mic şi noi încă nu am aflat. La Opera Comică pentru Copii se adaugă 1 milion de lei în plus, bani ce se vor duce în întregime la rubrica alte cheltuieli cu bunuri şi servicii, în timp ce la Circul Globus se vor tăia 1.250.000 lei, din cheltuielile de personal.

Şi la CREART se adaugă 425.000 lei, din care jumătate din sumă va fi alocată achiziţionării a 3 laptopuri, 12 calculatoare PC dar şi un obiectiv de investiţie nou, un utilaj de topit zăpada, în valoare de 157.000 mii lei.

Precum menţionam anterior, cei mai mulţi bani se vor adăuga la bugetul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, 6.306.000 lei. Din această  sumă, jumătate sunt contribuţii din bani publici către lăcaşe de cult: Patriarhia Română, Parohia Cotroceni, Apărătorii Patriei I, Târca Vitan, Sfânţii Arhangeli Huedini. Cealaltă jumătate de bani alături de o sumă redistribuită din bugetul instituţiei se vor duce către realizarea de statui şi monumente. Realizarea şi amplasare statuie Ştefan cel Mare ce primeşte 200.000 lei în plus, ajungând la 500.000 lei; realizare lucrare de artă Martin Luther şi Jean Calvin în valoare de 2.519.000 lei; realizarea lucrare de artă General Henri Mathias Berthiot în valoare de 2.162.000 lei; realizare lucrare de artă Regina Maria în valoare de 3.500.000 lei; proiectare şi amplasare monument I.L.Caragiale cu o valoare de 300.000 lei.

La ARCUB, în schimb, se vor tăia 18 milioane de lei, din care 17 milioane erau banii pentru consolidarea şi refacerea sediului din Strada Batiştei. Nou înfiinţata Casă a Artelor Dinu Lipatti, va avea un buget total de 1.820.000 lei, mai mult de jumătate din bani fiind necesari pentru bunuri şi servicii şi achiziţionarea de diverse echipamente. Universitatea Populară Dalles primeşte şi ea 213.000 lei în plus, tot pentru diverse bunuri şi servicii. De la PROEDUS (Centrul de proiecte educaţionale şi sportive) se vor scădea de această dată, aproape 4 milioane de lei. Poate doamna Primar a reuşit să citească analiza noastră despre PROEDUS şi Centrul pentru Tineret şi s-a gândit că avem dreptate. Clubul Sportiv Municipal primeşte şi el 197.000 lei în plus, din care 157.000 lei se duc pe un utilaj de topit zăpada iar alte 40.000 lei pentru o freză zăpadă. La cum se prezintă situaţia, toate instituţile Primăriei vor fi pregătite de ninsori, numai oraşul nu, iar cetăţenii vor deveni din nou, victime ale incompetenţei doamnei primar. Noroc că va ieşi şi va dirija aşa cum numai dânsa ştie, ca un adevărat lider, intervenţile pentru dezăpezire, prin walkie-talkie.

De asemenea, se vor mai tăia bani de la Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor (DGEP), ca urmare a unor economii la cheltuielile de personal iar la Administraţia Cimitirelor şi Crematorilor Umane se vor adăuga 758.000 lei. Din nou, 158.000 lei pentru achiziţia unui utilaj de topit zăpada iar alţii 250.000 lei pentru 5 plăci comemorative. De la Grădina Zoologică se vor tăia aproape 1 milion de lei, bani din bunuri şi servicii dar şi active nefinanciare, în timp ce la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), se vor adăuga 160.000 lei din care, din nou, 156.000 lei pentru achiziţionarea unui utilaj de topit zăpada. Acelaşi utilaj apare şi la Adminsitraţia pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, un pic mai scump însă, 158.000 lei.

Tabelul din stânga rezumă perfect priorităţile Primăriei Municipiului Bucureşti dar şi viziunea bugetară întruchipată de PSD. Mulţi bani pentru monumente şi statui de care nu avem nevoie în timp ce Bucureştiul stă să se prăbuşească. Bani pentru bisericii la orice oră din zi şi din noapte, în timp ce infrastructura RADET se învecheşte pe zi ce trece iar bucureştenii vor muri de frig la iarnă. De ce să finalizăm obiective de investiţii necesare fluidizării traficului din ce în ce mai sufocant din capitală, când putem să facem un monument comun Martin Luther şi Jean Calvin sau o statuie cu Generalul Henri Mathias Berthlot. Per total, odată cu această nouă recificare, situaţia capitalei rămâne neschimbată, ba mai mult, va merge din rău în mai rău. Toate instituţile din subordinea primăriei vor fi pregătite de iarnă, numi oraşul nu, traficul va rămâne acelaşi pentru că infrastructura rutieră nu reprezintă o prioritate iar companiile ce au fost înfiinţate nu vor rezolva în niciun caz problemele Bucureştiului. Uniunea Salvaţi România a votat împotriva acestei rectificări bugetare, ce demonstrează încă odată că nu cetăţenii contează pentru doamna primar, ci planul personal al dânsei de a face din capitală oraş propriu.