Miercuri, 30 August, va avea loc o nouă rectificare bugetară la Primăria Municipiului Bucureşti, la doar o luna şi 11 zile distanţă faţă de prima rectificare. Aşa cum putem observa în graficul din stânga, unde avem faţă în faţă ultima rectificare bugetară cu viitoarea rectificare, avem o serie de instituţii ce vor primi sume în plus la buget sau alte cu diminuare a bugetului.
Faţă de ultima rectificare din 19 Iulie, de această dată, PMB îşi va diminua bugetul cu 25,85 milioane lei. Mare parte din sumă se va aloca suplimentării bugetului celor 18 instituţii ce au solicitat creşterea bugetului. Vorbim de un total de 69,56 milioane lei ceruţi de instituţii, aşa cum apare în raportul de specialitate din hotărârea de rectificare bugetară. În acelaşi timp, 9 instituţii solicită diminuarea bugetului, cu un total de 11,76 milioane lei. Un fapt interesant este că, o parte din instituţile ce au solicitat diminuarea, solicitaseră la ultima rectificare, suplimentarea bugetului. Vorbim aici de Palatele Brâncoveneşti, ce au cerut suplimentarea la ultima rectificare, cu 505 de mii de lei, iar acum solictă diminuarea cu 70 de mii de lei; CREART a solicitat diminuarea cu 373 de mii de lei după ce au primit în plus 3,45 milioane de lei, Direcţia Generală de Poliţie locală, suplimentare de 5,41 milioane lei iar acum diminuare de 1,23 milioane lei sau Autoritatea pentru Supravegherea Animalelor, cu suplimentare de 76 de mii de lei şi diminuare acum, de 3,93 milioane lei. Este cel puţin curios cum se poate cere suplimentarea bugetului la ultima rectificare, pentru ca mai apoi, aceaşi instituţie să ceară diminuarea, ba chiar cu mai mult decât ceruseră suplimentarea, aşa cum se întâmplă la ASPA. O posibilă explicaţie ar putea fi că, ultima rectificare bugetară dar şi celelalte cheltuieli de la Primărie au fost făcute din fondul de rezervă, fondul de rezervă ce a rămas la doar 104 de mii de lei din 93,72 milioane lei, prin urmare nu mai puteai susţine suplimentările tot din fondul de rezervă (reamintim, din nou, că fondul de rezervă poate fi folosit doar în situaţii de urgenţă, precum calamităţi naturale, potrivit legii finanţelor publice locale 273/2006 şi nu într-un mod discreţionar, cum s-a întâmplat până acum).
Cine sunt câştigătorii?
Cei mai mare beneficiari ai acestei rectificări noi, lăsând deoparte teatrele şi spitalele, ce împreună cumulează sumele de 4,04 milioane lei respectiv 19,52 milioane lei, sunt Direcţia Generală de Asistenţă Socială, Administraţia Monumentelor şi Clubul Sportiv Municipal.
DGAS va primi 27,38 milioane lei în plus faţă de 692 de mii de lei cât primiseră ultima oară. Din suma totală, nu mai puţin de 23,5 milioane lei reprezintă ajutoarele sociale în bani. Cel mai probabil, pe parcusul anului acestea vor creşte, dat fiind faptul că s-au aprobat la ultimele şedinţe mai multe tipuri de ajutoare pentru diferite categorii defavorizate: stimulent financiar pentru copii cu handicap, stimulent financiar pentru nou născuţi, stimulent financiar pentru constituirea de familii, sau în curând, stimulent pentru integrare a persoanelor cu dizabilităţi. De altfel, pentru cea din urmă la un simplu calcul, ajungem la o sumă echivalentă a aproximativ 8% din bugetul actual al PMB. 57.222 de oameni cu handicap ce pot beneficia de 500 de lei, cât este stimulentul, aşa cum se precizează în proiectul de hotărâre, ne duce la o sumă de 28,61 milioane de lei pe lună, 343,33 milioane de lei pe an sau 76,29 milioane euro la un curs de 4,5 lei, 1 euro. Toate aceste sume, ce depăşesc zecile de milioane de euro, se vor dovedi în final a fi o presiune suplimentară adusă bugetului, stimulentele finaciare fiind improbabile să rezolve într-adevăr, problemele reale ale acestor categorii. Vorbim în continuare de un oraş neaccesibilizat, fără rampe sau condiţii decente de transport în comun pentru persoanele cu dizabilităţi, fără oportunităţi pe piaţa muncii sau servicii educaţionale, sociale şi medicale de calitate.
În plus pentru statui
Administraţia Monumentelor vor primi în plus 15,35 milioane lei şi deşi am fi tentaţi să spunem că sumele se vor duce în restaurea monumentelor, ele de fapt se duc în execuţia de noi monumente. Mai mult de jumătate din suma ce o vor primi în plus la rectificare este destinată realizării Ansamblului Monumental Regele Ferdinand I Întregitorul. Alţi 2,02 milioane lei pentru monument dedicat Generalului Henri Mathias Berthelot şi Reginei Maria a României. Aceeaşi sumă este destinată şi realizării unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin.
Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic spre exemplu, primeşte în plus 359 de mii de lei, bani ce nu sunt destinaţi consolidări, ci aproape jumătate, 120 de mii de lei sunt destinaţi achitiţionării a 2 autoturisme iar restul sumei este folosită pentru diverse dotări.
Clubul Sportiv Municipal se află pe locul trei în ierarhia instituţilor ce vor primi cele mai mari sume după rectificare, cu 10,24 milioane lei. Aproape toată suma este destinată cheltuielilor cu bunuri şi servicii, în valoare totală de 9,93 milioane lei.
Cum se împart restul sumelor?
Spitalele din Bucureşti vor primi în plus 19,52 milioane lei faţă de 4,26 milioane lei, cât au primit la ultima rectificare. Din această sumă, Spitalul Carol Davila va beneficia cel mai mult, cu 13,03 milioane lei.
Deşi mare parte din şcolile şi grădiniţele de la noi îşi desfăşoara activitatea în clădiri neconsolidate, Primăria a ales să taie din finanţarea pentru reabilitarea infrastructurii educaţionale 3,56 milioane lei. Nici învăţământul secundar superior nu scapă, -3.43 milioane lei din sumele destinate reabilitări infrastructurii.
În eventualitatea unor mişcări seismice puternice, Centrul Istoric şi mare parte din Bucureşti se va dărâma dacă o bună parte din clădiri nu vor fi consolidate. Toate administraţile locale din ultimii ani ar fi trebuit să aibă ca strategie, tocmai consolidarea acestor clădiri, dar de cele mai multe ori nu se întâmplă asta. Din infima sumă de 1,5 milioane lei, destinată consolidării construcţilor din Centrul Vechi, rămânem cu 0 după rectificare. De asemnea, reconstrucţia Halei Matache va mai dura şi ea, din cei 600 de mii de lei destinaţi, bineînţeles că avem 0.
Dată fiind buna colaborare dintre Guvern şi Primăria Municipiului Bucureşti, cea din urmă va cheltui în schimb, nu mai puţin de 1,60 milioane lei pentru „Cartierul Justiţiei”, pentru început, pe studii şi consultanţă. Un alt obiectiv nou de investiţie este de fapt o revizuire a Planului de acţiuni pentru diminuarea nivelului de zgomot în Municipiul Bucureşti. Pentru această revizuire a unui Plan de acţiune deja aprobat, PMB va cheltui 240 de mii de lei.
La rubrica Cultură, recreere şi religie din cadrul PMB, bugetul se va suplimenta cu 20,42 milioane lei, ajungând de la 927,90 milioane lei la 948,33 milioane lei. La prima rectificare, se suplimentase cu alte 21,12 milioane lei. După cum putem observa în graficul din stânga, unde avem faţă în faţă distribuţia sumele de la Cultură, recreere şi religie, de la ultima rectificare şi viitoarea rectificare, Consolidarea şi restaurarea monumentelor primesc cel mai mult. Reamintim, aşa cum am menţionat anterior, că întreaga sumă reprezintă subvenţia pentru Administraţia Monumentelor, ce o va folosi în întregime să construiască noi monumente. Sportul primeşte de această dată şi el bani faţă de ultima rectificare, nu mai puţin de 7,74 milioane lei. Muzeele primesc şi ele bani în plus, de la 985 de mii de lei la prima rectificare, la încă 5,33 milioane lei acum. Avem însă şi diminuări de buget, cea mai mare la Întreţinerea grădinilor şi spaţilor verzi, -7,31 milioane lei, după ce primiseră la prima rectificare 4,49 milioane lei. Din nou, avem un caz unde se măreşte bugetul la început iar apoi se scade cu mai mult decât se mărise ultima oară. De asemenea, se diminuează 1,01 milioane lei de la Instituţii publice de spectacol şi concerte, după ce se suplimentase cu 128 de mii de lei. Centrele pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale au şi ele o diminuare de 373 de mii de lei, după o suplimentare iniţială de 3,45 milioane lei.
La rubrica obiective de investiţii noi, PMB îşi propune să cheltuiască 700 de mii de lei pe un studiu de fezabilitate privind un proiect de realizare a unei zone pentru desfăşurarea de activităţi culturale, educaţionale şi sportive la Romexpo.
RATB şi RADET
Deşi promitea că nu vom mai avea probleme cu energia termică, precum în Urzeala Tronurilor, „Winter is coming” iar infrastructura centralelor termice şi reţelelor de distribuţie, ce ar trebui modernizată, va mai avea şi ea de aşteptat, cel puţin pentru 11 obiective de investiţii. Menţionăm între ele reţelele termice primare Camil Ressu-Drumul Murgului-IOR Căţelu, cu o scădere cu 5 milioane lei după rectificare, modernizarea alimentării cu căldură a Ans.Micro 2 Drumul Taberei cu aceeaşi sumă sau finalizarea modernizării tuturor punctelor termice aflate în exploatarea RADET cu o scădere de 4,68 milioane lei. După toate aceste rectificări, toate cele 11 obiective de investiţii vor scădea cu 24,84 milioane lei, ajungând la 17,38 milioane lei de la 42,22 milioane lei.
Nici mijloacele de transport în comun nu sunt lăsate de izbelişte, vor fi modernizate cu sisteme de climatizare, chiar dacă vara e pe final, mai bine mai târziu decât niciodată. Problema este că vor fi modernizate anul acesta doar 30 de tramvaie din 259 cu 10,51 milioane lei şi 30 de troleibuze din 100 cu 2,75 milioane lei, restul în anii ce va să vină. Din păcate, trebuie să fim aproape de o tragedie pentru ca o administraţie publică locală să treacă la măsuri pentru reabilitarea unor mijloace de transport în comun ce nu au fost niciodată modernizate, aşa cum sunt tramvaiele din Bucureşti.
În loc de concluzii
Dacă toate acestea vi se par mult, potrivit unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi, de Miercuri, 30 August, Centrul pentru Tineret, care a organizat cu scandal concertele din Piaţa Universităţii de Ziua Europei, în valoare de aproape 400 de mii euro şi se pregătea să mai organizeze un festival de aproape 600 de mii euro, va avea parte de o mica schimbare. Mai exact, creditele bugetare şi execuţia bugetului CTMB va fi preluată de PMB, pentru că şi-au dat seama că instituţia nu poate funcţiona şi cu venituri proprii şi cu subvenţii integral de la buget. Prin urmare, va funcţiona de acum înainte doar cu subvenţii integral de la buget. Dacă mai era vreun dubiu, acum şi în mod oficial, CTMB, proaspăt înfiinţată de doamna primar în Noiembrie 2016, nu devine altceva decât aruncător de bani publici în stânga şi dreapta, ce nu va putea realiza niciodată venituri proprii.
Un alt proiect de hotărâre promite să acorde 4 milioane de euro pentru maxim 20 de proiecte sub titulatura „Propune pentru Bucureşti”. Obiectivele acestui program sunt creşterea gradului de transparenţă şi bună guvernare, deşi, cel puţin la nivel de buget, există o obligativitate prin lege la transparenţă. Dezbatere publică reală însă nu există, accesul la şedinţele de consiliu pentru cetăţeni este limitat iar alocarea banilor pentru diferite instituţii se face într-un mod discreţionar.
Tot la rubric bani doldora, un alt proiect presupune aprobarea unui protocol de colaborare între Clubul Sportiv Municipal şi Clubl Sportiv al Armatei Steaua, va costa Primăria o sumă importantă de bani. PMB va contribui cu 900 de mii de euro la bugetul clubului Steaua, pentru a asigura contractele jucătorilor şi stafului tehnic, în timp ce contribuţia CS Steaua este de doar 400 de mii de euro. De ce să dezvolţi infrastructura sportivă a capitalei când poţi deveni patron la un club de baschet.
De asemenea, Primăria va contracta şi un împrumut de 105 milioane euro pentru cofiinaţarea finalizării staţiei de epurare Glina, potrivit unui alt proiect de hotârâre. Concluzionând, putem spune că infrastructura pentru ciclişti lipseşte cu desăvârşire, suntem cea mai aglomerată capitală din Europa, tramvaiele iau foc în mers, Centrul Vechi stă să cadă, mijloacele de transport în comun nu au aer condiţionat, tavanele cad în şcoli iar Bucureştiul este smart city doar prin cetăţenii lui, citând pe doamna primar. Capitala are bani de dat peste tot dar nicăieri.