Cheltuieli rectificare
Cheltuielile totale după rectificarea bugetului local de miercuri, 19.07.2017, vor creşte cu 2%, deşi nu pare un procent foarte mare, la nivel micro, impactul bugetar este consistent. Mare parte din aceste majorări sunt datorate cheltuielilor de personal, inclusiv vouchere de vacanţă, sau secţiunii de funcţionare. Prin urmare, vorbim de presiune asupra bugetului ce va creşte, majorarea nu e datorată cheltuielilor de dezvoltare, ca să poţi spune cumva că sigur, creşte cu 2% cheltuiala dar e o investiţie de viitor, ce poate fi recuperată; de altfel, vom vedea în cele ce urmează, la execuţie, excuţia cheltuielilor de dezvoltare e sub 20%, corelat cu cele de mai sus, presiunea va fi destul de mare.
În urma rectificării, din totalul de 92.801,00 mii lei adăugat la cheltuielile existente ale PMB, nu mai puţin de 43,87% reprezintă cheltuielile de personal pentru autorităţile executive (40.906,00 mii lei). Subvenţia pentru RATB ocupă locul 2, cu aproape 25% şi 23.000,00 mii lei în plus, , ajungând de la 550.000,00 mii lei, cât era în bugetul aprobat, la 573.000,00 mii lei la rectificare. Sigur, principala cauză a acestor majorări, mai ales pentru cheltuielile de personal, se datorează legii salarizării unitare, doar că, sumele alocate, cel puţin pentru vouchere de vacanţă, aşa cum vom vedea, au fost alocate aleatoriu şi fără niciun fel de justificare, sau prin tăierea de sume din obiectivele de investiţii. Spre exemplu, deşi promitea revoluţie în trafic, aşa cum arată rectificarea la Administraţia Străzilor, vom mai avea de aşteptat. Pentru obiectivul de investiţie de semaforizare a 38 de noi intersecţii, din totalul de 37.794,00 mii lei sunt tăiaţi nu mai puţin de 8.245,00 mii lei; pentru proiectarea de instalaţii semaforizate, de la un total de 7.914,00 mii lei, este tăiată aproape toată suma, -6.914,00 mii lei.
Aşa cum putem vedea, 68.962,00 mii lei reprezintă cheltuieli în plus de personal pentru PMB şi instituţile din subordine, adică nu mai puţin de 15.000.000 euro. Voucherele de vacanţă reprezintă 20.933, 00 mii lei pentru instituţile din subordine şi PMB, adică aproape 4.600.000 euro. Sigur, creşterea cheltuielilor de personal este mai mare decât creşterea datorată voucherelor de vacanţă, aşa cum se poate observa şi mai jos. Asta şi pentru că voucherele sunt incluse tot la cheltuieli de personal, cu menţiunea că la unele instituţii s-au mai tăiat din salarii şi adăugat la vouchere.
Total vouchere de vacanță VS total cheltuieli personal
Vouchere de vacanță VS cheltuieli personal
Suma cea mai mare acordată voucherelor de vacanţă este la PMB, cu 1.611,00 mii lei. Teatrele luate împreună au 1.960,00 mii lei iar spitalele luate împreună 10.558,00 mii lei. Admin Lacuri, Parcuri şi Agrement primes vouchere în valoare de 840,00 mii lei în timp ce DGASPC 774,00 mii lei. Cea mai mare majorare la cheltuielile de personal este tot la PMB, cu 40.906, 00 mii lei în plus. Poliţia are şi ea cheltuieli de personal cu 5.417,00 mii lei în plus, ALPAB 4.130,00 mii lei iar Administraţia Spitalelor 2.484.00 mii lei.
Să nu uităm, totuşi, de execuţia bugetului Mun Bucureşti, până la 30 Iunie. Ca urmare a politicii bugetare iresponsabile, Primăria a reuşit contraperformanţa de a cheltui pentru dezvoltare, doar 17,45% din totalul bugetului alocat, în timp ce pentru funcţionare 74,49%. Deşi anunţa cu plomb că dezvoltarea capitalei este o prioritate pentru dânsa, doamna Primar demonstrează cât înseamnă prioritatea, doar 116.916,22 mii lei din totalul aprobat în buget de 1.782.089,60 mii lei. Cel mai mare nivel de execuţie bugetară, pe capitole bugetare, este la Alte servicii publice generale, cu un nivel de execuţie de 53%, singurul care trece de altfel de 50%. Următoarele în ierarhie sunt Autorităţile publice şi acţiuni externe 30% şi Protecţia mediului 28%.
Nivelul de execuție buget local, cheltuieli secțiunea de dezvoltare (procente)
De unde bani? Desigur, deja în nota obişnuită, din fondul de rezervă, ce rămâne cu doar 104,40 mii lei (din 93.720,40 mii lei cât mai rămăsese) secat de tot în anul 2017 de Gabriela Firea. Reamintim că fondul de rezervă trebuie folosit doar în situaţii de urgenţă, precum calamităţi naturale, potrivit legii finanţelor publice locale 273/2006.