• 7 septembrie 2018

Propunerile USR pentru protejarea patrimoniului și a identității Capitalei

Propunerile USR pentru protejarea patrimoniului și a identității Capitalei

150 150 USR Bucuresti

Respingerea în zonele construite protejate a PUZ-urilor derogatorii care afectează valoarea urbanistică și ambientală și încurajarea proprietarilor să-și protejeze imobilele cu valoare arhitecturală deosebită sunt primele măsuri care trebuie luate pentru regăsirea identității abandonate a Bucureștiului. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile dezbaterii organizate de USR București pe tema patrimoniului Capitalei. La evenimentul ”București: identitate abandonată” au participat, printre alții: Vlad Alexandrescu, senator USR, Șerban Sturdza, arhitect, Edmond Niculușcă, președinte ARCEN și Roxana Wring, președinte USR București și consilier municipal.

Când vorbim despre patrimoniul Capitalei, prima problemă este că, în afară de foarte puțini oameni, nimeni nu înțelege exact la ce se referă și mai ales la ce folosește. Chiar și la nivelul Primăriei, deși există o Direcție de Patrimoniu, aceasta nu are nicio legătură cu ceea ce înseamnă adevărata bogăție a acestui oraș, și anume imobilele cu valoare istorică și arhitecturală și zonele urbane protejate. Preocuparea reală pentru patrimoniu, în sensul în care l-am prezentat, nu există la nivelul administrației Capitalei. Putem vorbi așadar despre un triplu abandon la acest nivel instituțional: un abandon al misiunii, pentru că iată, Primăria nu se ocupă de acest subiect deși este unul esențial în orice capitală europeană, un abandon al responsabilității individuale, pentru că funcționarii nu-și părăsesc niciodată zona de confort birocratic și un abandon al eticii profesionale pentru că, de multe ori, din comoditate sau din interes, soluțiile propuse sunt împotriva patrimoniului și fac rău acestui oraș”, a declarat Roxana Wring.

Așa cum a reieșit din dezbatere, printre cele mai mari probleme care definesc situația actuală se numără:

  • Nu există o legislație care să permită o protecție reală a patrimoniului și să armonizeze atât interesele proprietarilor cât și interesele comunității; există în schimb o birocrație descurajantă și stufoasă care îi pedepsește pe proprietarii de imobile monument istoric și îi determină adesea să renunțe la orice efort de restaurare, reabilitare sau punere în valoare;
  • Regulamentele adoptate la nivel local pentru zonele protejate nu pot fi puse în practică pentru că sunt prea generale și sunt sabotate sistematic de PUZ-uri derogatorii; aceasta este cea mai gravă boală a Capitalei și afectează nu doar patrimoniul, ci și zona de urbanism;
  • Nu există o cartare a imobilelor din zonele construite protejate. Din cele 98 de zone, abia au fost cartate 12, ceea ce nu ajută prea mult. În aceste zone construite protejate sunt multe imobile care nu sunt declarate monument istoric, dar a căror dispariție sau modificare radicală de fațadă ar afecta dramatic zona respectivă;
  • Nu există date actualizate si nici destui specialisti care sa evalueze situația juridică și fizică a monumentelor istorice și a imobilelor cu valoare istorică și culturală din București.
  • Nu este conștientizată nevoia și utilitatea protejării identității urbane, a patrimoniului și a zonelor care definesc Bucureștiul, nici la nivelul administrației publice locale și nici de către majoritatea cetățenilor

Pentru rezolvarea acestor probleme, USR București a propus în cadrul dezbaterii câteva măsuri, unele care ar putea fi aplicate chiar în actualul cadru legislativ și normativ.

  1. Modificarea componenței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, astfel încât să existe cel puțin un expert în monumente și patrimoniu.
  2. Înființarea comisiei de imagine urbană, măsură pe care USR a propus-o deja tocmai pentru ca, la nivelul Primăriei, să existe un organism capabil să înțeleagă problema patrimoniului, să vină în întâmpinarea proprietarilor și să participe la decizii pe orice subiect legat direct sau indirect de această temă.
  3. Numirea unui arhitect șef care să înțeleagă rolul identitar al patrimoniului construit și încurajarea acestuia în a-și asuma un rol strategic mult mai consistent pentru protejarea patrimoniului și a identității Capitalei.
  4. Respingerea tuturor PUZ-urilor derogatorii care sunt motivate exclusiv de rațiuni imobiliare. Aceste PUZ-uri derogatorii trebuie să fie o excepție și nu o normă la PMB.
  5. Informarea proprietarilor de imobile de patrimoniu sau a celor aflate în zonele protejate cu privire la statutul clădirilor pe care le dețin, cu privire la drepturile și obligațiile pe care le au. Mai mult, informarea publicului cu privire la beneficiile protejării patrimoniului și a identității Capitalei.
  6. Finalizarea procesului de cartare și inventariere a imobilelor din zonele construite protejate astfel încât municipalitatea și publicul să aibă o evidență foarte clară a acestor zone vitale pentru identitatea Bucureștiului.
  7. Inventarierea imobilelor monument istoric aflate în proprietatea unor instituții publice locale sau centrale și demararea urgentă a investițiilor necesare pentru punerea lor în valoare.
  8. Ajustarea cadrului legislativ prin adoptarea codului patrimoniului si a unei legi a co-proprietății, astfel încât să fie creat cadrul legal pentru deblocarea  litigiilor care țin imobilele de valoare prizoniere co-proprietății forțate și într-o stare continuă de degradare.
  9. Demararea unui program de finanțare care să faciliteze creditarea reabilitării clădirilor monument istoric și a celor cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, astfel încât, în timp, să ia naștere o piață funcțională pentru aceste imobile, așa cum există în toate capitalele europene;
  10. Dezvoltarea la nivel local a unui mix de măsuri de recompensă / coerciție care să-i încurajeze pe proprietari să-și pună imobilele în valoare și să-i penalizeze pe cei care nu fac acest lucru.

 

Măsurile prezentate mai sus reprezintă un punct de plecare pe care USR București îl propune spre dezbatere experților din domeniul patrimoniului și publicului larg. Opiniile, ideile și propunerile din partea bucureștenilor sunt binevenite și pot fi trimise pe adresa de email bucuresti@usr.ro.


”București: identitatea abandonată” a fost al șaselea eveniment din seria de dezbateri inițiate de USR București pentru a identifica, alături de public și de specialiști, soluții realiste la problemele Capitalei.

Descărcați prezentările vorbitorilor:

Live de la dezbatere:

“Bucuresti: identitate abandonata” - dezbatere despre situatia patrimoniului din Capitala. Participa Vlad Alexandrescu, Serban Sturdza, Edmond Niculusca, Roxana Wring.

Publicată de USR București pe Marţi, 4 Septembrie 2018

“Bucuresti: identitate abandonata” - dezbatere despre situatia patrimoniului din Capitala. Participa Vlad Alexandrescu, Serban Sturdza, Edmond Niculusca, Roxana Wring.Partea II

Publicată de USR București pe Marţi, 4 Septembrie 2018

Join our Newsletter

We'll send you newsletters with news, tips & tricks. No spams here.

Contact Us

We'll send you newsletters with news, tips & tricks. No spams here.