Propuneri pentru urbanism de calitate – Cum ar trebui să arate noile cartiere ale Bucureștiului în viziunea USR

Acestea sunt câteva dintre soluțiile USR București la problema dezvoltării haotice a Capitalei. Propunerile au fost prezentate în cadrul dezbaterii publice ”București: eșecul urbanistic” eveniment la care au participat Bogdan Suditu, conferențiar universitar, Roxana Wring, președinte USR București, Cristian Seidler, deputat USR, și mai mulți experți în domeniu, arhitecți și urbaniști, reprezentanți ai organizațiilor ne-guvernamentale, ai grupurilor de inițiativă civică și simpli cetățeni.

”Bucureștiul este singura capitală europenă care nu face planificare urbană. Planificarea Bucureștiului este făcută, de fapt, doar de către investitorii privați. Toate marile proiecte urbanistice, Planurile Urbanistice Zonale sunt inițiate de investitori privați, iar administrația le acceptă fără fără să stea pe gânduri”, a declarat Roxana Wring, președinte USR București și consilier municipal. ”Acesta este principalul motiv pentru care dezvoltarea Capitalei a fost și este haotică. Se construiesc blocuri înainte de a se construi drumuri, înainte de a se construi facilităţi pentru cei care locuiesc în aceste zone. Uitați-vă la multe din noile cartiere rezidențiale. Unele nu au acces la transportul public în comun. Nu au școli sau grădinițe în apropiere și nici nu au lăsat teren pentru astfel de spații, nu au trotuare, nu au locuri de parcare, nu au spații verzi, nu au un punct central care să dea personalitate și identitate locului”, a mai declarat Roxana Wring.

Principalele propuneri în materie de urbanism, locuire și dezvoltare urbană prezentate de USR București sunt:

1. Elaborarea de urgență a Planului Urbanistic General (PUG). PUG-ul actual expiră la finalul acestui an și nu sunt semne că va exista timpul necesar finalizării și punerii în dezbatere publică a unui nou Plan Urbanistic. În mod normal, fără PUG nu mai pot fi emise autorizații de construire. Astfel există riscul să se ajungă la noi improvizații și artificii juridice care vor face și mai mult rău orașului. În aceste condiții, este absolut necesară mobilizarea și responsabilizarea administrației publice bucureștene pentru elaborarea și apoi pentru discutarea serioasă a viitorului Plan Urbanistic General.
2. Reorganizarea internă a Primăriei astfel încât Direcția de Dezvoltare și Planificare Urbană să primească prerogativele decizionale necesare. Capitala trebuie să aibă un arhitect șef cu viziune și nu un simplu avizator de proiecte. Această direcție trebuie să coordoneze dezvoltarea orașului și să aibă ultimul cuvânt în tot ceea ce ține de urbanismul Capitalei.
3. Niciun PUZ din zonele protejate să nu mai fie supus la vot fără detalii de arhitectură și fără o perspectivă de încadrare în zonă. USR București a solicitat de fiecare dată aceste detalii atunci când au venit la vot proiecte de PUZ-uri. Trebuie însă ca această obligație să fie consfințită printr-o decizie a Consiliului astfel încât să fie respectată de toată lumea.
4. Reguli simple, clare, dar stricte pentru planificarea noilor dezvoltări rezidențiale. Orice nou cartier rezidențial trebuie să aibă aliniamente de copaci pe marginea străzii. Trotuarele trebuie să fie de minim 2 metri, apoi 1 m pentru aliniamentul de copaci. Străzile din interiorul complexului treuie să asigure accesul facil pentru Pompieri și Salvare. Trebuie să existe bandă de parcare (ca să nu se parcheze printre copaci sau pe trotuar) și să existe bandă de bicicletă separată de banda auto. De asemenea, ar trebui limitată înălțimea imobilelor la maximum 6 etaje. Există rațiuni estetice dar și energetice pentru acest lucru: până la această înălțime, imobilele pot fi umbrite natural de coroana copacilor, reducând costurile răcirii pe timp de vară.
5. Reguli privind varietatea de locuire în noile dezvoltări rezidențiale și exigențele de locuire. Trebuie să existe armonie, nu uniformitate. Trebuie să existe varietate de soluții de locuire în interiorul aceluiași complex, adică nu doar blocuri, ci un mix de imobile, cu înălțimi variate, cu volumetrie variată dar integrate armonios în context. În egală măsură, pentru suprafețele mai mari de 5000 mp dezvoltate ca locuințe se vor cere obligatoriu – funcțiuni complementare minim 10% din suprafața totală care se va construi (pentru mic comerț, birouri, servicii, cultură, sport). La fel pentru școli și grădinițe, se va solicita cedarea unor suprafețe – în funcție de numărul de familii care vor locui în cartierul respectiv – suprafețe pe care Primăria să construiască unități publice de învățământ. De asemenea, nu ar trebui aprobat niciun cartier rezidențial care nu are acces la o stație de transport public la cel mult 500 de metri. Nu în ultimul rând, este nevoie de spații verzi (nu doar gazon, ci arbori) și locuri de joacă cu suprafețe proporționale cu dimensiunea cartierului.
6. Simplificarea birocrației actuale, în special în ceea ce privește emiterea autorizațiilor de construire. Sunt măsuri simple care nu necesită schimbări legislative. De exemplu: primăriile să nu mai solicite copii ale unor documente pe care le dețin deja (de exemplu copii după certificate de urbanism, autorizații de construire, anunțuri de începere a lucrărilor, acte de proprietate, planuri cadastrale etc.). De asemenea, autoritățile să nu mai solicite de la cetățeni documente pe care le pot primi de la alte instituții (de exemplu extrase de cărți funciare de informare și planuri cadastrale).
7. Regenerarea zonelor destructurate și regenerarea zonelor cu valoare de simbol. Bucureștiul este singura capitală europeană în centrul căreia încă există zonele destructurate, zone abandonate de treizeci de ani. Majoritatea primarilor au evitat subiectul, profitând de detalii juridice. Primăria trebuie să se implice însă în gestionarea măcar la nivel urbanistic a unor zone cum ar fi Esplanada sau Casa Radio.
   • La Casa Radio, de exemplu, sunt 10 ha și o zonă ce poate fi regenerată printr-un concept de cartier sustenabil, cu mix de funcțiuni: birouri, locuințe P+4, instituții publice, cultură, sport, educație. Ruina casei Radio va fi folosită pentru un muzeu al Bucureștiului demolat,  un centru comunitar, un centru pentru sport și birouri, zonă comercială, iar spațiul verde ar putea avea aproximativ 1ha (echivalent cu suprafața Cișmigiului).
   • Esplanada pe cele 10 ha, ar putea fi un Parc Central, primul parc ce se realizează în București după 30 de ani, putând găzdui și o sală de concerte și spectacole.
   • Hala Malaxa, 120 ha ar putea deveni un spațiu expozițional dedicat târgurilor internaționale, cu un centru regional de conferințe și de afaceri pentru Sud-Estul Europei.

De asemenea ar trebui regenerate zonele simbol ale Bucureștiului care sunt astăzi departe de potențialul lor urbanistic. De exemplu:

• Piața Victoriei – 0,6 ha – poate fi o agora publică și un simbol al democrației. Spațiile reziduale vor fi redate cetățenilor prin sistematizarea traficului și extinderea spațiului pietonal și a spațiului verde.
• Bulevardul Magheru, la fel poate face obiectul unui proiect de regenerare prin consolidare, revitalizare economică, rezolvarea problemelor sociale, creșterea spațiului verde și lățirea trotuarelor și calmarea traficului rutier.

Evident, aceste proiecte de regenerare ar trebui să facă mai întâi obiectul unui concurs de soluții și apoi al unui concurs internațional de arhitectură.

Măsurile pe care USR le propune pentru un urbanism modern și de calitate în București pot fi aplicate de mâine și nu necesită nimic altceva decât competență și voință politică. Evident, aceste măsuri nu vor rezolva toate problemele orașului, însă reprezintă un bun început. Pe termen lung, soluția durabilă este modificarea legislativă și adoptarea unei Legi a Capitalei și a unei Legi a Zonei Metropolitane.

”București: eșecul urbanistic” este al patrulea eveniment din seria ”Dezbaterile USR București”. În cadrul acestei serii de evenimente, USR București își propune să găsească soluții viabile la problemele Capitalei, împreună cu specialiști, reprezentanți ai mediului academic și neguvernamental, oameni politici, reprezentanți ai instituțiilor publice și, mai ales, împreună cu bucureștenii interesați de orașul în care trăiesc.

Concept: Raluca Munteanu / Schițe: Ruxandra Sacaliș