• 31 ianuarie 2018

ANALIZA PROIECTULUI DE BUGET AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PE ANUL 2018

ANALIZA PROIECTULUI DE BUGET AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI PE ANUL 2018

150 150 USR Bucuresti

varianta pdf, cu grafice –

 

Bugetul local

Primăria se bazează pentru bugetul local pe venituri în valoare de 5,707,728,00 lei (1,226,413,407 euro) și cheltuieli de 6,267,728,000 lei (1,346,740,008 euro), având un deficit prognozat de -560,000,000 lei (120,326,600 euro). Ca de obicei, cheltuielile de funcţionare ale administraţiei sunt mai mari decât cele pentru dezvoltare. Vorbim de 3,984,267,900 lei (63%) pentru funcţionare faţă de 2,283,460,100 lei (37%) pentru dezvoltarea Capitalei.

VENITURI

    Majoritatea veniturilor la buget provin de la bugetul de stat şi din cotele defalcate din impozitul pe venit, 65,4% pondere din totalul veniturilor. Observăm o scădere a acestora cu 300 de milioane de lei faţă de 2017, când aveam 3,6 miliarde de lei faţă de cele 3,3 miliarde de lei acum, ca urmare a noii legi a salarizării.  Subvenţiile de la stat au crescut în schimb cu peste 576 de milioane de lei, ajungând de la 85,6 milioane de lei în 2017 la 662,11 milioane de lei acum. Practic, ele reprezintă 65,4% din totalul veniturilor, cu aproape 10% mai mult faţă de 2017. Acest fapt ne demonstrează o dependenţă uriaşă faţă de centru şi există riscul să se dovedească falimentară pentru bugetul local. De altfel, aceste sume nu sunt compensate prin alte surse de venit iar de cele mai multe ori, estimările sunt mai mult decât optimiste. Bucureştiul era unul dintre puţinele oraşe unde subvenţia de la stat era printre cele mici dar ca urmare a legii salarizării, această dependenţă faţă de banii de la centru a crescut. Dacă la capitală vorbim de peste 60%, pentru celelalte oraşe din România vorbim probabil de de aproape 100% dependenţă, mai ales unde sunt puţini locuitori şi implicit, mai puţine venituri din impozit.

 

Istoricul veniturilor bugetului local ne arată că au fost formulate estimări optimiste la fiecare început de an, ce permiteau o alocare mai mare a cheltuielilor. Aceste estimări optimiste conduc la rectificări bugetare, pentru că Legea privind finanţele publice locale 273/2006 prevede la Art. 14 (7) „În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.” Nu mai puţin de 8 rectificări bugetare au avut loc anul trecut.

 

CHELTUIELI

Cea mai mare parte din cheltuielile bugetului local sunt alocate cheltuielilor de capital (22,8%). Deşi ne-am putea lăsa păcăliţi de acest fapt, reamintim că suma pentru funcţionare este de aproape 3 ori mai mare iar singurul lucru schimbat faţă de 2017 este o distribuţie mai egală a procentelor între diferite capitole de cheltuieli. Transferurile către instituţile publice din subordinea primăriei, ce beneficiau anul trecut de cele mai multe cheltuieli, au ajuns la 19%, respectiv 1,2 miliarde de lei. Subvenţile pentru RATB şi RADET au scăzut de la 1,034 miliarde de lei la 878 milioane de lei dar reprezintă în continuare un procent mare din totalul cheltuielilor, 14%. Aceste sume de bani ar trebui alocate către dezvoltarea regiilor autonome, astfel încât acestea să fie îndreptate spre profit şi nu spre falimentul subvenţionat din bani publici.

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

În ceea ce priveşte Primăria exclusiv, putem observa în tabelul alăturat discrepanţe între modul în care s-au cheltuit efectiv banii la final de 2017, bugetul pentru 2017 şi bugetul propus pentru acest an. Din cei 4,7 miliarde de lei, bani exclusiv ai PMB, pentru 2018 cea mai mare alocare va fi pentru străzi, cu o sumă record de aproape 1 miliard de lei faţă de 385 milioane de lei cât a fost bugetul pentru 2017 şi 267 milioane de lei cât au reuşit efectiv să cheltuie. Următoarea sumă importantă din totalul bugetului PMB se va duce, desigur, către subvenţia pentru RADET, 490 milioane de lei, faţă de 600 milioane de lei în bugetul pentru 2017. Totuşi, având în vedere că bani cheltuiţi efectiv pentru subvenţie au crescut cu 150 de milioane de lei, ne aşteptăm ca şi în acest an să se mărească cel puţin la fel de mult.

Pentru RATB, subvenţia pentru 2018 va fi de doar 169 de milioane de lei, cu aproape 500 de milioane mai puţin faţă de 2017. Totuşi, doar 75 milioane de lei din subvenţie se vor duce către investiţii, în timp ce restul pe funcţionare, sumă ce considerăm că va creşte de-a lungul anului. La rubrica Alte servicii publice generale, observăm o discrepanţă foarte mare între cât s-a cheltuit efectiv în 2017 şi cât a fost bugetul. Vorbim de cheltuirea a de 3 ori mai mulţi bani faţă de bugetul alocat, 211 milioane de lei cheltuiţi faţă de 61 milioane de lei, cât ar fi trebuit să fie limita. Explicaţia este însă simplă: nu mai puţin de 157,8 milioane de lei s-au dus către participarea PMB la capitalul social al celor 21 de companii proaspăt înfiinţate şi alte 49,2 milioane de lei către împrumuturile din bani publici, acordate aceloraşi companii. O altă contraperformanţă a primăriei este Învăţământul, unde din 119 milioane de lei alocaţi, au reuşit să cheltuie în 2017 doar 234 de mii de lei, iar pentru 2018 au fost alocate 177 milioane de lei, bani care probabil nu se vor cheltui nici ei. Instituţile publice pentru spectacol şi concerte (inclusiv ARCUB şi CREART), beneficiază după Străzi, Subvenţie RADET şi Autorităţi executive, de a 4 cea mai mare sumă, cu 286 milioane de lei. De altfel, dacă ne uităm la execuţia bugetului pe 2017, acestea au fost cele mai eficiente în cheltuirea banului public, 238 milioane de lei din 268 milioane de lei alocaţi.

Rămânând la rubrica priorităţilor doamnei primar Gabriela Firea, dacă învăţământul e neglijat iar spectacolele trebuie să continue, mai ales că e anul centenarului, o altă prioritate este construcţia de monumente. Practic, aşa cum vom vedea mai încolo, oraşul se va umple de ele. Vorbim de 143 de milioane de lei alocaţi pentru monumente, cu 23 milioane de lei mai mult faţă de 2017. O altă prioritate sunt Bisericile, ce vor primi numai de la PMB, 30 de milioane de lei, aproape cât sumele alocate reducerii şi controlului poluării, 32 milioane de lei.

Bugetul instituţilor din subordine

65 de instituţii se află în subordinea primărie (instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi instituţii finanţate integral de la bugetul local) din care vorbim de 2 muzee, 15 teatre, 1 circ, 2 instituţii noi înfiinţate în 2017 (Centrul pentru Seniori, Casa Artelor Dinu Lipatti). şi cele 19 spitale. Acestea vor avea împreună un buget total de 4,268,334,000 lei (917,132,359 euro), din care 1,6 miliarde de lei (343,790,287 euro) sunt bani veniţi de la PMB, prin subvenţie.

Mai departe, vom vedea execuţia bugetului acestor instituţii pe 2017 dar şi sumele alocate pentru fiecare în parte în 2018.

Cea mai mare alocare bugetară pentru 2018 va fi ca şi în 2017 pentru spitale, ce vor primi însă cu 400 de milioane de lei mai mult, ajungând la 1,7 miliarde de lei. Cei mai mulţi bani vor merge la Spitalul Colentina cu 290 milioane de lei, urmat de Spitalul Alexandru Obregia cu 228 milioane de lei şi Spitalul de Boli Infecţioase Dr. Victor Babeş, cu 173 milioane de lei. Administraţia Spitalelor va primi şi ea cu aproape 100 milioane de lei mai mult, ajungând la 495 milioane de lei, asta deşi au cheltuit efectiv în 2017 suma de 256 milioane de lei, cu aproape 200 milioane lei mai puţin decât preconizaseră iniţial.

Una din cele mai mari creşteri de buget faţă de 2017 este înregistrată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGAS), a cărui buget ajunge la 495 milioane de lei faţă 105 milioane de lei cât s-au cheltuit efectiv în 2017. Creşterea este datorată celor 6 tipuri diferite de stimulente acordate de PMB (stimulent pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi, copiilor cu handicap, nou-născuţi, constituirea de familii, integrarea socială a persoanelor adulte cu handicap) , ce vor duce la un buget numai pentru ajutoarele sociale, de 388 milioane de lei.

Celelalte instituţii cu bugete peste 100 milioane de lei sunt Administraţia Străzilor (376 milioane de lei), Administraţia Monumentelor (140 milioane de lei) şi Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB) cu 139 de milioane lei. Cele 15 teatre (inclusiv Opera Comică pentru Copii) au alocate un buget total de 233 milioane de lei, din care cel mai mult Opera Comică cu 30 milioane de lei, Teatrul Bulandra, cu 23,6 milioane lei, urmat îndeaproape de Teatrul Ion Creangă cu 22,7 milioane lei şi Teatrul Excelsior cu 20,5 milioane lei.

ARCUB şi CREART au împreună un buget alocat de aproximativ 104 milioane de lei, din care 57,8 milioane de lei pentru CREART cu 500 de mii de lei mai mult faţă de 2017. De altfel, această instituţie este printre puţinele care au cheltuit cam cât au avut bugetul alocat, demonstrând de ce am avut aşa multe spectacole şi evenimente din bani publici în anul precedent. Centrul pentru Programe Educaţionale şi Sporitve (PROEDUS) şi Centrul pentru Tineret, a căror activităţi le putem număra pe degete, au un buget total alocat de 87 milioane de lei, în timp ce Administraţia Consolidărilor Clădirilor cu Risc Seismic, deşi nu au reuşit să consolideze nicio clădire anul precedent, va avea un buget aproape dublat: 44,7 milioane de lei.

Principalele obiective de investiţii pentru anul 2018

În cele ce urmează, vom prezenta cele mai interesante obiective de investiţii bugetate de Primăria Municipiului Bucureşti şi instituţile din subordine pentru anul 2018. Singura instituţie ce nu va derula investiţii, cel puţin nu acum este Biblioteca Metropolitană a Municipiului Bucureşti.

Monumente şi Biserici

Aşa cum menţionam, bugetele publice şi obiectivele de investiţie reflectă ideea de administare a oraşului de către conducere, în cazul de faţă PSD. Din nou, printre priorităţile doamnei primar sunt monumentele şi Bisericile. Pentru cele din urmă, vor fi alocate din bani publici nu mai puţin de 45,463,000 de lei, din care cel mai mult pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului, 15 milioane de lei. Întreaga listă poate fi consultată aici.

În ceea ce privesc monumentele, prin Administraţia Monumentelor se vor aloca 61 milioane de lei (13,1 milioane de euro) pentru realizarea şi construirea de noi monumente. Pentru cele deja în execuţie, cea mai mare sumă a fost alocată realizării monumentului de for public I.C.Brătianu cu 4,49 milioane de lei şi Ansamblului Monumental Regele Ferdinand I, cu 3,55 de milioane lei. La cele 9 statui ce s-au alocat bani şi în 2017, se vor mai adăuga în 2018 nu mai puţin de 16 noi statui. Pentru că e anul centenarului, cei mai mulţi bani vor fi alocaţi realizării unui monument de tip fântână-cascadă „La fântâna dor”, în valoare de 17,6 milioane de lei. Alţi 11,61 milioane de lei vor fi alocaţi pentru un alt monument dedicat centenarului, denumit „Unirea românilor de la 1918”. Tot în spiritul centenarului, 1,5 milioane de lei vor fi alocaţi pentru realizarea unui monument numit „Miliarul Aureum Centenarum”. Deşi nu beneficiază de aceleaşi sume impozante, vor fi realizate şi monumente a căror denumiri sunt cel puţin interesante: „Lupta cu interţia” în valoare de „doar” 35,000 de lei sau „Leul din Iersualim” cu 225,000 de lei.

Educaţie

Deşi mai erau de executat 43 milioane de lei din programul cofinanţat de Banca Europeană de Investiţii, numit „Reabilitaraea Infrastructurii Educaţionale”, PMB va aloca doar jumătate din sumă pentru a continua consolidarea şcolilor. La investiţii noi, vorbim de o sumă de 118 milioane de lei pentru construcţia de complexe multifuncţionale pentru activităţi didactice şi de sport la 9 şcoli şi licee.

Sănătate

La sănătate, 1 milion de lei vor fi alocaţi de PMB pentru studii de fezabilitate amplasare Spital Metropolitan în zona de Nord (sector 1 şi 2) şi Vest (sector 5 şi 6) şi alte 3,16 milioane de lei pentru expertize consolidare la 20 de policlinici. Cei mai mulţi bani vor fi alocaţi pentru reconstrucţia, reamenajarea şi modernizarea Spitalului Foişor cu 34,7 milioane de lei în timp ce alte 32 milioane de lei vor fi alocate extinderii Spitalului Gomoiu. Ca şi obiectiv de investiţie nou, remarcăm reabilitarea blocului operator al Spitalului Cantacuzino, 12,6 milioane de lei.

Cultură şi recreere

Nu mai puţin de 700,000 de lei se vor aloca unui studiu de consultanţă pentru realizarea unui parc de distracţii şi agrement iar aceaşi sumă se va aloca pentru acelaşi tip de studiu însă pentru realizarea uni acvariu şi zone de cercetare. Tot 700,000 de lei vor fi alocaţi  de PMB expertizei pentru realizarea unui pasaj pietonal subteran în zona Arcul de Trimuf. Alte 56,3 milioane de lei vor fi alocaţi pentru amenajarea unui circuit turistic pe lacurile Floreasca şi Tei.

Consolidări

Pentru consolidări, PMB a bugetat 1,7 milioane de lei pentru expertize tehnice risc seismic la Teatrul Bulandra, Mic, Ţăndărică, Foarte Mic, Metropolis, Nottara, Arcub, Circul Globus,Universitatea Populară Dalles, Palatul Şuţu, Casa Memorială Macovei şi Muzeul Tătărescu. Alte 4,6 milioane de lei vor fi alocaţi pentru consolidarea a alte trei clădiri în timp ce Administraţia pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, promite şi de această dată că va începe consolidarea celor 30 de clădiri ce tot apar în lista lor începând cu anul înfiinţării, 2016. Vorbim de 29,2 milioane de lei alocaţi din cele 225 milioane de lei rămaşi de executat, în timp ce la clădirile de pe strada Blănari nr. 8,2,10, deşi mai sunt doar 9,3 milioane de lei de rămas de executat pentru a finaliza, s-a alocat doar 3 milioane de lei.

Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică

Pentru realizarea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi iluminat public aferente ansamblului Henry Coandă, primăria va aloca în 2018, 100 de milioane de lei, în timp ce alte 70 de milioane de lei vor fi alocate achiziţiei de imobile şi locuinţe pentru cadre medicale. Nu s-a renunţat nici la ideea construirii unui cartier al justiţiei în Bucureşti,  pentru care a alocat în acest an 1 milion de lei pentru concesiunea lucrărilor. La rubrica investiţii cel puţin interesante, PMB a bugetat 600,000 de lei pentru un studiu urbanistic de creare a unei reţele metropolitane de cişmele publice dar şi 560,000 de lei pentru un diagnostic urban al zonei Ferentari. Alte 10,7 milioane de lei vor fi alocate realizări de rampe pentru persoane cu handicap.

Energie termică

Investiţile pentru acesastă rubrică vor fi desfăşurate de RADET, ce va cheltui, spre exemplu, 11 milioane de lei pentur finalizare puncte termice modernizare aflate în exploatare dar şi un obiectiv de investiţie nou: eficientizarea alimentării cu energie termică pentru consumatori din cartierul Bucureşti Noi, cu 7,8 milioane de lei. Pentru modernizarea a alte 11 centrale termice, RADET a alocat 12 milioane de lei.

Infrastructură rutieră şi parcări

Primăria a alocat aici 500,000 de lei pentru un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) şi studiu de fezabilitate închidere inel median de circulaţie în zona de nord a capitalei dar şi alţi 100,000 de lei

pentru un al PUZ, denumit parcare subterană Gara de Nord. Cele mai importante sume de aici se vor duce către pentraţia Splai Independenţei-Ciurel-A1, cu 83 milioane de lei, asta deşi au fost şi încă sunt probleme cu exproprierile iar doamna primar ne oferea asigurări că lucrările se vor finaliza în 2017. Alte 70 de milioane de lei se vor duce pentru reabilitarea sistemului rutier şi liniilor de tramvai Şoseaua Pantelimon în timp ce 21 milioane de lei se vor duce pe străpungerea Bd. Nicolae Grigoresc-Splai Dudescu. La rubrica investiţii noi, sunt alocaţi 139 milioane de lei credite de angajament pentru un ansamblu urban complex Pod Mihai Vodă, pod pietonal şi pentru biciclişti. Totuşi, doar 1,2 milioane de lei sunt creditele bugetare, adică suma de bani ce se va cheltui în acest an. Alte 200 de milioane de lei credite de angajament sunt alocate realizării unui spaţiu public cu parcaj subteran în Piaţa Consituţiei, din care doar 3 milioane de lei credite bugetare. Primăria îşi propune şi un parcaj acoperit şi zonă de agrement la Panait Cerna, în valoare de 23,5 milioane de lei.

Administraţia Străzilor, în schimb, va aloca 3,6 milioane de lei pentru reabiilitarea sistemului rutier di strada Teiuş iar ca obiective noi avem 114,5 milioane de lei pentru execuţie şi modernizare intersecţii semaforizate şi 60 milioane de lei pentru reabilitare sistem rutier dar şi 6,1 milioane de lei pentru modernizare şi consolidare Pod Mihai Bravu. Cel mai mult vor aloca însă pentru o aplicaţie de smart parking, ce va costa nu mai puţin de 23,5 milioane de lei (5,049 milioane de euro).

Transport în comun

Pentru transportul în comun, PMB va aloca 16,6 milioane de lei pentru achiziţionarea unui singur tramvai, 14,1 milioae de lei pentru 6 troleibuze şi 15,1 milioane de lei pentru 10 autobuze. Vorbim de un cost mediu pentru un troleibuz, de 2,35 milioane de lei în timp ce costul mediu pentur un autobuz este de 1,51 milioane de lei. Noutatea este apariţia achiziţionării de 42 de autobuze electrice, în valoare de 100 milioane de lei, având un cost mediu de autobuz electric de 2,38 milioane de lei.

RATB, în schimb, alocă 2,26 milioane de lei pentru garduri linii de tramvai şi refugii, 33,2 milioane de lei pentru extindere refugii iar pentru reactivare şi modernizare Autobaza Giurgiu, 15 milioane de lei credite bugetare. Pentru modernizarea a 143 de tramvaie, inclusiv sistem de climtizare, se vor aloca 77,6 milioane de lei în timp ce pentru 5 automate vânzări titluri de călătorie 1,5 milioane de lei. Pentru modernizarea a  149 autobuze 14 milioane de lei, modernizare a 100 de troleibuze cu sisteme de climtiaizare  13,6 milioane de lei  iar pentru un sistem informare călători despre trasee RATB şi timp reali de aşteptare în staţie,  5,3 milioane de lei.

Altele

La această rubrică vom include o serie de achiziţii ce ni s-au părut din nou, foarte interesante şi ce vor fi realizate în 2018 de diverse insitutţii. Spre exemplu, Clubul Sportiv Municipal ar avea de nevoie de 2 motociclete cu o putre între 250-500 CC, în valoare totală de 10,743 euro, o altă motocicletă de 600 CC în valoare de 16,115 euro şi încă o motocicletă de 1,000 CC, în valoare de 26,858 euro. Nici Direcţia Generală de Poliţie Locală nu se lasă mai prejos şi va cheltui 460,000 lei (98,839 euro) pentru achiziţionarea unei autospeciale de ridicat autoturisme. Administraţia Cimitirelor se înscrie şi ea cu o serie de investiţii interesante. Aceştia vor aloca 119,000 lei pentru realizarea unui bust denumit BARON BELLU şi alţi 298,000 lei pentru  realizarea unui film documentar numit „Cimitirul Bellu, muzeu al istoriei româneşti”. Tot la filme documentare, vor mai aloca 157,000 de lei pentru realizarea filmului documentar „Părinţii României”.

Concluzii

Într-un an în care vom sărbători centenarul marii uniri, Primarul Gabriela Firea va avea în mâini 1,3 miliarde de euro, bani ce vor fi cheltuiţi după bunul plac, aşa cum am putut observa mai sus. Cea mai aglomerată şi poluată capitală europeană va beneficia de nenumărate statui, nicio clădire consolidată, niciun obiect de infrastructură rutieră major finalizat, un transport deloc eficient dar nenumărate petreceri pe bani publici şi achitiţii ce nu îşi au rostul. Deşi doamna primar se laudă cu un buget aproape dublu pentru spitale, bugetul acestora a crescut de la 1,3 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei, deci nu dublu. De asemenea, spitalele au avut an de an un buget total foarte mare, al doilea după PMB.  La rubrica consolidări, doamna primar se laudă din nou că va consolida 86 de imobile, în condiţie în care anul trecut nu a consolidat niciuna iar anul acesta noi am găsit sub 40 de clădiri ce vor primi bani pentru a fi consolidate.

Uniunea Salvaţi România consideră că acest buget este bazat pe estimări fanteziste şi priorități inoportune şi va propune o serie de amendamente bugetare astfel încât acestea să ducă la rezolvarea adevăratelor probleme din Capitală. De asemenea, USR menţionează încă odată lipsa unui proces transparent de dezbatere a priorităţilor bugetare, cu opoziţia şi cetăţenii dar şi faptul că din nou nu s-a respectat legea 273/2006 privind finanţele publice locale, ce precizează că proiectul de buget trebuie finalizat şi publicat la 15 zile de la adpotarea bugetului de stat. PMB l-a publicat în data de 27 Ianuarie, la 8 zile de la expirarea termenului legal. USR îi readuce încă odată aminte doamnei primar Gabriela Firea, de promisiunile făcute în campania electorală, de care nu s-a ţinut, alocând sume exorbitante de bani pe statui şi Biserici. Noi, cetăţenii, vom rămâne la finaul mandatului cu un buget local aproape de 0 lei, 21 de companii ce vor căpuşa banii publici şi un proiect de buget local pe 2018, ne-editabil, ilizibil şi prost scanat, într-o eră a digitalizării şi datelor deschise.

 

 

 

Join our Newsletter

We'll send you newsletters with news, tips & tricks. No spams here.

Contact Us

We'll send you newsletters with news, tips & tricks. No spams here.