• 20 noiembrie 2017

Analiza Bugetului RATB

Analiza Bugetului RATB

150 150 USR Bucuresti

Miercuri va avea loc o nouă şedinţă de consiliu la Primăria Capitalei, de data aceasta fără rectificare bugetară. Dar, asta nu înseamnă că am scăpat de rectificări, vom avea una la Regia Autonomă de Transport în comun. Înainte de a intra în detalii în analiza noastră, în partea stângă putem observa o serie de date, pe scurt, despre RATB. Vorbim de un număr total de 10,625 de angajaţi şi un câştig mediu lunar/persoană, în valoare de 4,441 lei. Parcul auto al regiei are un număr total de 1,930 de vehicule, din care 491 tramvaie, 297 troleibuze şi 1,147 autobuze. Din totalul de 1,930, potrivit RATB, doar 1,212 rulează efectiv, iar dintre acestea, doar 515 sunt dotate cu aer condiţionat (0 troleibuze, 3 tramvaie, 512 autobuze). Potrivit estimărilor făcute de RATB în 2016, numărul total de călători s-a ridicat la 438 milioane. Asta înseamnă aproximativ 30,115 călători transportaţi pe lună/vehicul. Nu în ultimul rând, subvenţia totală pentru regie din bugetul total de 5 miliarde lei al capitalei, a însumat 573 de milioane lei, aproximativ 11,41% din buget. În cele ce urmează, vom detalia şi analiza structura de venituri şi cheltuieli a RATB pe 2017, evoluţia subvenţilor dar şi obiectivele de investiţii.

Veniturile totale previzionate de RATB pentru anul 2017 sunt în valoare totală de 837,010,000 lei. Din această sumă, aproape 70% sunt bani veniţi de la PMB din subvenţie, ceea ce demonstrează dependenţa de primărie, una nesănătoasă pentru ambele structuri. Pe de o parte, primăria alocă sume importante de bani pentru o companie cu pierderi uriaşe, neperformantă, ce ar avea nevoie de o reformare totală, pe de altă parte, nu este sănătos pentru o regie autonomă până la urmă, precum RATB, să depindă de banii altcuiva. Uniunea Salvaţi România, prin consilierii generali, au cerut de nenumărate rândui în întâlnirile avute cu reprezentanţii RATB dar şi ai primăriei, ca regia să înceapă să vândă servicii de calitate şi să îşi sporească veniturile (încasările din titlurile de călătorie sunt de doar 174,250,000 lei, adică aproape 21%, foarte puţin). O altă sursă de venituri ce ar trebui sporită sunt veniturile din amenzi şi penalităţi, doar 500,000 lei (0,06% din veniturile RATB), ceea ce demonstrează că modalitatea de control a abonamentelor şi titlurilor de călătorie este ineficientă. O posibilă soluţie ar putea fi schimbarea modalităţii de control a titlurilor de călătorie, pe model occidental, cu verificare la şofer sau turnicheţi la intrarea în mijloacele de transport în comun dar şi automate de vânzare titluri de călătorie pentru cetăţeni. Cel de al treilea capitol ca şi venituri totale este reprezentat de veniturile din investiţii, cu o valoare totală de 49,311,000 lei.

La rubrica cheltuieli, faţă de bugetul aprobat în 2017 în valoare de 818,641,000 lei, odată cu această rectificare, acestea ajung la 837,010,000 lei. Această mărire este dată în mare parte de cheltuielile de personal, ce cresc cu 10,756,000 lei, ajungând la 566,311,000 lei, dar şi de cheltuielile cu bunuri şi servicii, ce cresc cu 7,363,000 lei, ajungând de la 193,486,000 lei (în bugetul aprobat), la 200,849,000 lei. De altfel, precum putem observa în grafic, cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor RATB este dată de cheltuielile de personal, cu aproximativ 72,31%. Raportat la numărul total de angajaţi ai regiei, 10,625 oameni, vorbim de un salariu mediu lunar/persoană, în valoare totală de 4.441 lei şi nu 3.553 lei, aşa cum se precizează în bugetul realizat de aceştia. Mai jos, putem observa statul de funcţii al regiei. Din cei 10,625 angajaţi, şoferii şi vatmanii sunt cei mai mulţi, 5,473. Totuşi, câţi dintre aceştia câştigă însă salariul mediu de mai sus?

Cheltuielile cu bunuri şi servicii reprezintă 25,48% din totalul cheltuielilor, din care 177,349,000 lei, adică 22,64% din total sunt numai bani pentru consumul aferent pieselor de schimb, materialelor, mărfurilor, combustibili etc. (stocuri). Tot la bunuri şi servicii, cheltuielile de protocol au o valoare totală de 100,000 lei iar cele pentru reclamă şi publicitate 153,000 lei. Alte 52,000 lei sunt bani alocaţi deplasării externe pentru participarea la diverse congrese, conferinţie şi work-shopuri. Noi unii, nu am văzut niciun fel de reclamă privind RATB, pe niciun fel de canal, poate aţi reuşit dumneavoastră să prindeţi ceva? În ceea ce priveşte cheltuielile pentru deplasări externe, sperăm ca cei ce s-au dus chiar să fi învăţat ceva bune practice, daca nu, rămânem tot cu tramvaile care iau foc în mers. Celelalte sume au o pondere infimă din cheltuielile totale; spre exemplu, 1,78% sunt cheltuielile cu impozite şi taxe (14 milioane lei).

Aici, putem observa evoluţia bugetului RATB şi a subvenţilor de la primărie pentru Regia Autonomă de Transport în comun Bucureşti. Din datele avut la dispoziţie, începându cu 2011, putem vorbim de o relativă constanţă în ceea ce priveşte subvenţia. Cu excepţia lui 2013, când am avut cea mai mică subvenţie, restul sumelor au peste 500 milioane lei. Cele mai mari subvenţii au fost acordate în ultimii 2 ani, odată cu venirea primarului Gabriela Firea, cu 2016 vârf (593,000,000 lei). În schimb, în ceea ce priveşte bugetul, până în 2014 am avut sume de peste 900 milioane lei sau în jurul aceste cifre. În 2015, incertitudinea de la primărie datorată arestării primarului de atunci Sorin Oprescu, a dus la o scădere cu aproape 100 milioane lei a bugetului. În 2016 şi 2017, bugetul RATB va fi cuprins între 871 milioane şi 837 milioane. Problema dependeţei de subvenţia de la PMB este de mai mult timp, aşa cum putem observa dar pare că s-a acentuat odată cu 2016, ponderea subvenţiei din bugetul total fiind peste 60%.

La capitolul investiţii, din totalul de 89,815,450 lei bani prevăzuţi pentru 2017, doar 5,862,750 lei se vor duce către investiţii noi. Din suma anterior menţionată, un pic mai mult de jumătate, se va duce către modernizarea centralei termice de la Depoul Colentina şi Depoul Vatra Luminoasă, în timp ce restul banilor sunt cheltuiţi pe diverse amenjări şi expertize. Pentru modernizarea unor autobuze, tramvaie şi troleibuze, RATB a alocat 20,842,780 lei şi alte  7,161,420 pentru diverse utilaje şi echipamente din parcul propriu. Regia promite pentru acest an un sistem de informare călători în timp real cu privire la trasee şi timpii estimaţi de aşteptare în staţie, în valoare de 9,800,210. Să sperăm că şi vor reuşi achiziţionarea unui astfel de sistem anul acesta, un sistem de care cetăţenii au mare nevoie dar şi Bucureştiul, pentru a se alinia celorlalte capitale europene cu astfel de sisteme. De asemenea, din cele 89 milioane lei pentru investiţii, 22,310,000 lei sunt sume pentru rambursări de credite externe, aferente diverselor investiţii.

Întorcându-ne puţin în timp, în bugetul local aprobat la începutul anului, primăria a prevăzut o serie de sume pentru achiziţionarea de troleibuze, autobuze şi tramvaie. Pentru 10 autobuze, PMB este dispusă să plătească suma de 15,187,000 lei în timp ce pentru un singur tramvai, aproape tot atât cât pentru 10 autobuze: 13,955,000 lei. Mai există prevăzută şi suma de 2,363,000 lei pentru achiziţionarea unui singur troleibuz. Precizăm că vorbim de sumele disponibile din creditele bugetare, în timp ce din creditele de angajament, adică limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate pentru execuţia multianuală şi efectuarea de plăţi în viitor, din bugetele următoare, vorbim de sume uriaşe. Aceste sume, aşa cum menţionam şi atunci, nu vor face altceva decât să pună o presiune imensă pentru următoarele bugete, cu riscul de a lăsa o moştenire grea în urmă.

În 2016, doamna primar anunţa achiziţionarea a 500 de autobuze din care 30% electrice, în timp ce acum, am ajuns la 400 de autobuze, nu se ştie câte vor fi electrice, dar şi o tergiversare a procesului de achiziţie a acestora. De asemenea, nu trebuie uitat că în 2016, tot doamna primar promitea transport public gratuit, pentru o regie şi aşa cu multe probleme în a se autofinanţa. Între timp, pare că a renunţat la o astfel de măsură, ceea ce nu face decât să ne bucure. Aşa cum menţionam la început, veniturile din titlurile de călătorie, deşi sunt puţine, reprezintă a doua cea mai mare categorie de venituri. O măsură precum gratuitea transportului nu ar fi făcut altceva decât să mărească prăpastia bugetară a RATB dar şi să crească ireversibil dependenţa de subvenţia primăriei. În acest moment, autonomia regiei la nivel de venituri a rămas doar pe hârtie. Uniunea Salvaţi România nu susţine modul deficitar de funcţionare al Regiei Autonome de Transport Bucureşti, dependentă de banii publici. Condiţile de transport sunt precare, siguranţa pasagerilor este aproape inexsistentă, ştii când te urci într-un mijloc de transport în comun dar nu ştii când o să cobori.

Analiza în format .pdf poate fi citită aici.

 

Join our Newsletter

We'll send you newsletters with news, tips & tricks. No spams here.

Contact Us

We'll send you newsletters with news, tips & tricks. No spams here.